Simfonie pentru Vincent

magic_happens_shakenblu1

La început am crezut că e o pisică. O făptură capricioasă, a dimineţilor. M-am apropiat de fereastră şi mi-am chinuit ochii printre crengi şi cireşe, să prind mogâldeaţa în mişcare. Apoi, într-o zi, am aşteptat cu cafeaua aburindă şi nasul lipit de geam. Ronţăiam nişte pişcoturi întărite în prizonieratul unei cutii metalice, moştenite de la bunica. Renunţasem la micul dejun şi nici măcar pentru Mircea nu lăsasem vreo gustărică sau vreun sărut pe obraz, în drumul lui spre serviciu. Curiozitatea nu mă mai lasa să dorm de câteva nopţi. A sărit cu uşurinţă gardul din fundul curţii, semn că o făcea des, a dansat cu mişcări rare, de planor, printre tufişurile mele de zmeură şi s-a lăsat să cadă la pământ, scoţând o cărticică din buzunar şi cufundându-se liniştit în lectură, ca şi cum nu mai avea nimic altceva de făcut pe lumea asta. Un băieţel pistruiat, cu haine prea largi, atârnând pe oasele mici. Şi-a ridicat brusc privirea şi s-a uitat direct la mine-n gând. Nu avea cum să mă vadă prin perdele, îmi auzea remuşcările. S-a agăţat nepăsător de o ramură de cireş şi a cules doar o mână de fructe, fără să rupă măcar o frunză în plus. După ce le-a mâncat tihnit şi-a îndesat sâmburii în buzunarul pantalonilor. Când s-a întors mulţumit la carte, am deschis încet uşa şi am păşit tiptil în grădină. Mă aşteptam să ridice ochi îngroziţi spre mine şi pregătisem deja câteva cuvinte liniştitoare. Copilul ridicase, în schimb, nişte ochi enervaţi, gata de ceartă. Îl deranjasem, la mine în grădină. S-a ridicat sprinten, a fugit spre gard şi a sărit din viaţa mea, aşa cum intrase, fără să-mi dau seama. Spre surpriza mea, era fată. Avea părul lung, strâns într-un fel de pocitanie bătrânească, pe gât. Am început să plâng, lacrimile aşteptau de câteva zile pe holul întunecat şi plesniseră de furie. Plănuiseră o durere în capul pieptului, în semn de protest. Mi-au trebuit câteva săptămâni să pot să-i vorbesc. Câteva zile, după întâlnire, nu a mai apărut, apoi, într-o dimineaţă, mi-a lăsat o revistă de modă la uşă. Înăuntru am găsit 10 lei şi un bileţel: “ Mulţumesc pentru cireşe.”
Cineva îi furase copilului toată luna iunie. Cu banii i-am cumpărat cărţi şi i le-am lăsat în grădină, împachetate în hârtie colorată. Le citea şi le punea la loc.
“ Sunt pentru tine cărţile, te rog să le primeşti.”
“ Am destule cărţi acasă, puteţi să le daţi altcuiva, care nu are. Sunt frumoase. “
Stătea tolanită pe iarbă şi de sub cap a scos o nelinişte a lui Zola şi atunci am început să râd nervos, apăsându-mi plămânii. Lacrimile, zăgăzuite cu străşnicie, de data asta au început să curgă vâlvoi, nepieptănate şi fără basmale. Eu îi cumpărasem poveşti cu zâne şi băieţei năzdrăvani. Nu s-a ferit când am luat-o de după umeri şi am strâns-o la piept. Atâta căldură emana din trupul firav … am fost convinsă că fugea de la orfelinat. Am întrebat-o de părinţi şi mi-a spus că sunt nişte fiinţe minunate, care nu pot locui împreună. Ea stătea cu bunica, acolo se scria, cu litere mici, fericirea. Nu era suferinţă în ochii mari, doar nedumerire şi un pic de tristeţe. Umerii însă îmi ţineau mândri piept, provocându-mă să spun un cuvânt greşit. Ne-am împrietenit destul de uşor, neaşteptat de uşor pentru mine, deşi simţeam că mă pune la încercare.
În zilele care au urmat am descoperit că eram prietenă cu una din profesoarele de la şcoala la care învăţa. Copila era aşa cum mă aşteptasem, în competiţie doar cu ea însăşi la învăţătură.
“ Arogantă”, o caracterizaseră câţiva profesori, când mă oprisem la o cafea în cancelarie, după o oră deschisă.
“ Foarte bună la învăţătură, dar arogantă şi obraznică. I-am retras toate privilegiile din organizaţia de pionieri şi nu va mai fi propusă niciodată.”
“ Ce aroganţe a înfăptuit?”
“ Dacă îi dai un 9, vine cu lucrarea la catedră şi-ţi impune să-i dai 10 pe argumente. Poate n-am chef să-i dau 10. Eu decid.”
“ Se trezeşte vorbind, când mai facem câte o greşeală la tablă. Îi face pe ceilalţi să râdă, de-aia nici nu mai e şefa clasei, ce exemplu poate să dea un astfel de copil?”
“ Râde la toate glumele repetenţilor.”
“ Nu face ce-i spui, găseşte mereu o altă metodă de a expune subiectul. Un copil rece. Părinţii au divorţat şi copilul s-a sălbăticit. Am cerut scăderea notei la purtare, n-ar mai fi putut lua premiul întâi.”
“ I-aţi scăzut nota la purtare?”
“ Am încercat, s-au opus directorul şi profesoara de matematică. Mă şi mir de domnul director. Acum câteva săptămâni ea şi colegii ei aruncau pungi cu apă de la geamul clasei. Una s-a nimerit pe vârful pantofului domnului director. Când s-a dus în clasă, a prins-o cu o pungă plină cu apă în mână … cică i-o luase din braţe altui copil … N-am crezut nicio clipă aşa ceva! Dar domnul director s-a lăsat păcălit … ştiţi, nu are copii …A pedepsit toata clasa, să cureţe curtea şcolii de hârtii, dar nimic altceva. Dacă mă întrebaţi pe mine, indulgenţa doar o încurajează. “
Am căutat-o pe profesoara de matematică. Directorul părea deja să facă parte din fan club.
“ Un copil cuminte. Se joacă foarte rar. Am încercat să vorbesc cu părinţii. Mi-au spus să stau de vorbă cu ea, că înţelege mai bine. Se ascunde în matematică, uneori. Rezolvăm probleme la cercul de matematică şi desi începe alergând fără griji pe calea cea mai simplă, la un moment dat se opreşte şi începe să complice lucrurile. E fascinant să priveşti, dar trebuie să fie un chin pentru ea să lupte de una singura cu atâtea necunoscute. Profesorul de muzică a pedepsit-o cu un 6, pentru că nu înţelege ritmul. Am găsit-o plângând pe scara de incendiu. Nu are ureche muzicală. Am fost să vorbesc cu profesorul. Luase între timp un 9 la compoziţie. Am întrebat cum fusese posibil. Profesorul mi-a spus că vede muzica în imagini. Şi-a dat seama că a greşit în privinţa notei, o scosese şi de la cor, cu câteva zile în urmă şi de atunci se axează pe istoria muzicii şi poezie. Încercăm s-o înţelegem din umbră, dacă te apropii prea mult se închide într-un glob de cristal. Şterge tot ce e de prisos. Profesorul de latină a încercat s-o provoace. I-a dat 20 de secunde să conjuge un verb. A şocat-o, căci nici n-a apucat să deschidă gura. I-a pus un 4. În săptămâna care a urmat i-a scris un eseu în latină, profesorul, impresionat, l-a citit clasei, iar ea s-a ridicat, imposibilă, şi i-a spus că merită un 5 pentru interpretare, ea dă doar note de trecere. Pare obraznică, necuviincioasă, recunosc, dar e singurul mod în care ştie să-şi apere lumea mică în care trăieşte.”
Ce-i spui unui copil care s-a crescut singur, să-şi fie îndeajuns?
“ A încercat chiar să copie …”
Am ridicat privirea din decolteul amărăciunii, uimită.
“ Are nevoie să copie?”
“ Nu. Deloc. A deschis caietul pe sub bancă, am văzut-o, voia s-o văd şi am dojenit-o. Toţi copiii din clasă au început să strige să-i pun 2, băteau cu palmele în bănci. Copii cărora ea le făcea temele acasă şi pe care îi ajuta pe furiş la teze, ca să nu rămână corigenţi.”
“ I-aţi pus 2?”
“ Nu. Voia doar să fie ca ceilalţi – un copil cu greşeli. Dar copiii cu greşeli ar fi linşat-o.”
Într-una din dimineţile ce au urmat am aşteptat-o cu clătite cu frişcă şi afine. Era duminică. Apărea pentru o oră, înainte de a merge la biserică s-o ia pe bunica de la slujbă. Am vorbit despre cărţi, apoi abrupt, ca o durere de dinţi, am întrebat-o dacă are prieteni.
“ Da, am câţiva. Şi-mi place şi de Sorin, dar trebuie să mă prefac că nu-mi place de el.”
“ De ce? De ce trebuie să te prefaci?”
“ Pentru că Tonia, prietena mea, îl place şi ea, a zis că poate să-l ia oricând. Tonia e foarte frumoasă. Se potrivesc. Crezi că dragostea e întotdeauna tristă?”
N-am apucat să-i răspund, s-a închis într-un glob de cristal. Am început să lovesc, înciudată, sticla cu pumnii. Am fugit în casă, să caut ceva contondent, să sparg delimitarea rece. Când m-am întors, am scăpat scaunul, ce-l apucasem în grabă, pe picioare şi nu am simţit nicio durere. În globul ei de cristal curcubeul o strângea la piept, părinteşte şi din cerul transparent cerneau stele cu lumină în ochi.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s