Remediu

popandau

Un popândău călca pe şoapte,
pe coridor de tren de noapte,
dădea din cap cam încurcat,
unde plecase, a uitat.
De coadă îl trăsese gripa
şi-acum năpastă-i era clipa,
fusese numai fierbinţeală,
ştergea pe frunte umezeală,
acum în ochi s-a aşezat
un bob de plâns înceţoşat.
Îl doare pieptul să respire,
nu-i nici un doctor să se mire
de ameţeala ce îl fură
şi îi dă brânci, ce tevatură!
Deschide ochii, speriat,
e supa mamei, e salvat!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s