Dandelion ( papadie de imprumut )

watch mech

Ne certam de la Dumnezeu. Ne impacam de la sex. M-am trezit de dimineata cu fata spre cer si-am intins mana sa-l caut. Nici unul nici altul. Asta da spaima. Stergandu-mi mucii de plapuma, ca tot era zi de spalat rufaria si diminetile de noiembrie devreme sunt friguroase, nu-ti vine sa-ti scoti degetele la plimbare, am cugetat. N-o fac cu prea mare drag de frica sa nu dau in yoga sau orice alt tip de meditatie, transa, coma indusa, care mi-ar putea deregla lenea si multumirea de bazar. N-aveam camasa de noapte, n-aveam nici batista. Dar aveam caldura sufleteasca.
Ce mai e si iubirea? N-a mai ramas mare lucru din ea. Au stors-o poetii de toata zeama de-a mai ramas doar pielita de pe ea. Atat a ramas cu atat defilez. Daca as fi fost si eu vreo absolventa sensibila si iubibila de Universitate as cauta si eu radacinile sufletului ca inima a ramas doar o pompa de bicicleta. Cica ar veni din latinescul ‘suflitus’, de-aia cand ai prea mult iti da pe nas. Si iar ai nevoie de batista … Daca incercam macar la Conservator sau la Teatru as fi avut curaj sa fac un demo sa il trimit spre vizionare. Nu cred ca mai e nevoie ca oricum ne promoveaza Google. Am trecut doar pe la Politehnica si nu-mi ramane decat sa-mi dau cu parerea. Nu e poetic, dar marja de eroare e epsilon.
Eu ma indragostesc si cant si dansez pe masa si-ti prind margarete pe inelar, tu ascunzi tot sub masa si respiri ca un peste, fara sunet, doar din urechi. Eu iti zic ca iubirea exista, se balbaie fluturi la mine in stomac, tu razi cu capul dat pe spate si-mi spui ca am luat salmonella de la niste branza mucegaita. Eu zic ca te cred, tu imi zici ca esti ateu convins. Convins de cine? Imi zici ca iubirea-i pentru prosti, ca te iert. Eu nu te iert si nu uit. Parol. Iubirea nu te orbeste decat daca esti deja orb, te prosteste daca esti deja prost, e oloaga daca ti-e sufletul ciuntit. Iti vad toate defectele si nu am nevoie de oftalmolog. Sunt stalagmite – barne de fac ochi si-n intunericul pesterii. Nici nu ma pot preface, sunt plina de zgarieturi. Asa ca n-am cum sa ti le iert. Nu le iert nici pe ale mele care mi-s mai dragi.
Suntem ca doua roti dintate imperecheate intr-un angrenaj. Ne tocim dintii in miscare, la inceput scrasnind aschii metalice, apoi din ce in ce mai lin. Doua roti dintate si-un bob mic de rubin, masuram timpul iar cand ne ia valul mai pierdem cate o secunda. Stiu ca am suflet, nu pentru ca e dat si in dictionar, ci pentru ca uneori ma doare, pentru ca sunt un ‘tic’ dar as fi jumatate din nimic daca nu ai fi tu ‘tac’. Da, iubirea exista dar n-am s-o masor cu sublerul de dragul tau, am sa opresc doar timpul o secunda cand ai sa fii obosit.
Te-am facut sa plangi … Stergeti mucii de maneca ca tot spal azi rufaria.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s