Ai carte? Ai părţi de n-ai timp să numeri! …

a real man

 

Fugeam de cartofi prăjiţi. Doctorul, îngrijorat că dacă-mi interzice şi cremvurştii şi chiftelele s-ar putea să mă sinucid, mi-a spus:
– Doamnă, nu mai aveţi voie să vă înfruptaţi din ei, dar cine zice că nu puteţi citi despre ei? Curaj, cărţile de bucate şi autobiografiile sunt mai ieftine decât salata! 
M-am ascuns în librărie. Ştergeam cărţile de praf, cu degetul arătător, în timp ce citeam cu intonaţie numele autorilor, în gând, să nu deranjez casa de marcat, care număra mărunţişul. N-aveam de gând să citesc până nu mă asigura cineva că nu-mi strică la ficat. Dădusem de unul coafat, Bacon ( Doamne, câte grăsimi! ), când mă pocneşte unul cu inele peste mână.
– Vezi că iei lacul de pe coperţi!
Casc ochii, uluită, la vârful degetului. Se colorase. Scuip pe el şi-l sterg, ca la şcoala manierelor practice, de dosul fustei. I-l arăt, curat lună.
Cruciatul raftului supărat scoate o sticluţă de dezinfectant şi sunt obligată să întind palma, ca la şcoală. Măcar nu dădea cu cantul liniei … Îmi dă scârbit mâna la o parte şi începe să pulverizeze pe carţi. Rectific, nu cruciat, ci doctor de cărţi. Dau să plec, până nu mă anesteziază iar cu privirea, dar de crucea roşie nu scapi aşa uşor, la ăştia se donează în tot timpul anului.
– Ai deranjat cărţile, aşează-le cum au fost! Eşti pedepsită, oricum nu te mai atingi de librării, cel puţin un an şi doi ani nu te pupi nici cu biblioteca.
Mă uit la el stupefiată.
– Nu eu le-am derajat, cel puţin le-am trezit din somn, că moţăiau pe raft, cu capul în poală. Nu ştiu cine le-a stresat.
– Pe tine te-am prins, tu eşti de vină!
La capitolul logică, era la cuprins, bine că n-am rezemat raftul tehnic, că nu mai ştia dacă am pus biela la manivelă.
– Sunteţi proprietarul? gânguresc, mimând privirea pe care o folosesc când dezghioc vişine, îmbrăcată cu cămăşi de împrumut.
– Nu, sunt de la asociaţia de protecţie a autorilor.
– Protecţie împotriva cui? Îi mai sacrifică Inchiziţia, cu coperţi cu tot? Râd ca proasta.
– Tâmpito! Împotriva vânătoreselor de autografe pe sâni.
– Hahaha. Şi vi s-a părut că îmi umpleam sutienul cu semne de carte?
– Dacă nu domoleşti puţin limba asta ascuţită, s-ar putea să dai de dracul.
– Păi ce, am mâncat noi doi borş cu aceeaşi lingură din Biblie?
– Îţi arde de glume … ai ales prost librăria! Aici avem alarme pentru volume pitite.
– Poate doriţi să vă mulaţi puţin pe mine, să vedeţi dacă nu am o cartonată la burtieră.
– Eşti obraznică, sunt obligat să chem echipa de ordine.
– Există şi poliţia cărţilor? mă mir ca o proastă.
M-am îndrăgostit de idiotul ăsta, îmi zic cu ciudă.
Între timp apare un regiment de oameni cu pixuri, mulţi autori mai păzesc librariile, domnule, nu-i de mirare că au dispărut viermii de pagină şi şoarecii de copertă! Ba la recreaţionale stă un popă cu busuiocul, în poziţie de tragere. Pedeapsa e capitală, stai la masă şi citeşti.
Abia acum încep să mă enervez, de unde mă trimitea în exil, acum mă pune la muncă. Nu citesc şi gata, ce-or să-mi facă? De biciuit se biciuieşte doar în Arabia Saudită. Pe această cale mă declar deţinută literară, în librărie de maximă securitate, fără acces la televizor şi carte de telefon.
Căpcăunii m-au eliberat condiţionat ,dar cu brăţară la picior, brăţară pe care o apucă nebunia când încerc să îndepărtez cotorul de carte, ţiuie de-ţi ridică tensiunea.
Primul chemat îmi face evaluarea săptămânal. Stau pe punctaj minim. Oricărei propoziţii pe care o rostesc i se găsesc cel puţin două înţelesuri şi este ales cel care mă dezavanteajă. După care urmează lecturi obligatorii.
Dacă iubitul fiecărei cititoare de pe lumea asta are o muscă pe titlu, al meu are un bărzăun. Nu numai că bâzâie infernal, dar pişcătura doare mai rău decât potcoava calului smuls de lângă fan. De autograf nici nu se pune problema, ar fi în stare să-şi folosească pixul ca să mă disece, să vadă ce mă motivează. Am auzit de la o vânzătoare că se însoară şi o să lucreze numai în colaborare. Slavă Domnului, o viaţă monahală, de librărie începuse să-mi facă poftă de reviste de scandal şi citate din actori celebri! Marea evadare … Mă întreb dacă apărătorii drepturilor de a fi actor te închid în cinematograf peste noapte … hm …

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s