Improvizatii

 

carol-cate-blanchett

 

Mi-a dat Dragostea intalnire. Cand apropii zidul chinezesc al jumatatii de secol ti se face frica ca e ultima. Nu stii daca razi sau daca plangi, emotiile zgaraie pana la sange, ca la 18 ani. De cele mai multe ori pielea se dovedeste a fi mai delicata decat inima pe care incearca s-o ocroteasca.
A ales un restaurant scump. Groaza imi servea piftie pe ciolan la varice. Trebuie ca era ultima, altfel nu ma aseza pe rococo cu catifea. Jumatate de masa era acoperita cu tacamuri de argint din care nu stiam sa folosesc niciun sfert. Pe piata pre-matrimoniala eram de la tara. Un gol de minte umplea cu aer baloane la mine in stomac. M-as fi saturat si cu o boaba de strugure.
Stapana pe situatie, asa lasa mereu impresia, cuconita mi-a zambit latind un sangeriu de Lancome si m-a intrebat ce-mi pofteste inima. Ma pregateam sa-i cer chelnerului o spuma de somon, marinat nu afumat, cand maitre d’ , din lipsa de alta ocupatie, ii sufla peste umar:
– Scoici, specialitatea casei.
Nici Dragostea nu s-a sinchisit sa vada daca imi lasa gura apa, citatele din maitre d’ sunt inatacabile la Haga.
Desi parea ca e ziua mea norocoasa, la bucatarie aveau un crab si era ghinion. Chef de serviciu fusese luat peste picior de domnita creatoare de meringi cu crema si fursecaraie si a azvarlit in scoicile mele cu tot ce a prins de prin sertare.
Cand aproape dovedisem muntele de cochilii cu vibrator, Sisif ajuns pe culmea stomacului a dat cu capul de supapa catre divin si s-a rostogolit cu cracii in sus.
In ambulanta ce ma peticea pana la spital, Dragostea, desi mai avea cateva intalniri la nivel inalt, si-a rupt putin din cureaua ceasului, mai de pe langa catarama, si m-a tinut de mana asigurandu-ma ca nu e cine stie ce tragedie. Altii nici de intalniri ratate nu au parte. Hahaha. Degeaba am insistat ca voisem sa comand somon cand vocea atotcunoscatorului si recomandritului de utrenie schimbase soarta serii, audienta mea luase sfarsit.
Cine zice ca Dragostea isi face iesirea din scena lipsita de gratie e un prost. Neinduplecata ii ceruse sub amenintarea bac-sisului lui ‘Chef – haos la bucatarie’ sa-mi impacheteze felul doi si desertul.
– Ce e? am intrebat in timp ce ma saruta duios pe frunte.
– Surpriza draga mea, nu lasa totusi sa se raceasca.
Uneori Dragostea trece in graba pe langa noi, ca si Dumnezeu are prea multi supusi si din ce in ce mai greu de multumit. Stam cu gura cascata fara sa facem conversatie pana o plictisim si pleaca. O acuzam de toate lasitatile, neimplinirile si neputintele noastre, ironizand-o indreptam putin orgoliul nostru motolit. Daca am opri o clipa fuga, salutand plecarea ei, am avea timp sa imortalizam secunda cand intoarce cu parere de rau capul si ne trimite din varful degetelor o bezea. Ca o promisiune.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s