Pretext ratat

fighting-young-couple-door-between-Small

Altadat’ cand te-nghiteau departarile
imi trimiteai zefirul sa-mi mangaie marile,
cand erai dus si nu stiam de tine
ma curtau fluturi albi si roi de albine,
lilieci din padure ma-mbracau in noapte,
mangaiere de aripi si camasa de soapte.
Trimiteai apoi toate roabele lunii
sa scuture flori, s-arginteze alunii
pe patul iubirii leganand pentru noi
visul cald al durerii de-a nu fi amandoi.
Brat de mar trimiteai sa ma stranga la piept,
sa nu simt ca nu esti, ca destinu-i nedrept,
mere dulci rumeneau obrajii din piele,
dorul se istovea in cerdac de nuiele,
iar cand mainile-mi devorau aerul sa te prinda
de un gand, de-o naluca, de-o margine blanda,
plansu-mi ma despartea de uitare si vis,
era chin si nu izbavirea ce dintai mi-ai promis.
Altadat’ cand plecai nu uitai sa saruti
drumul noptii-ntre stele si patimi pe frunti.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s