Pretext ratat

fighting-young-couple-door-between-Small

Altadat’ cand te-nghiteau departarile
imi trimiteai zefirul sa-mi mangaie marile,
cand erai dus si nu stiam de tine
ma curtau fluturi albi si roi de albine,
lilieci din padure ma-mbracau in noapte,
mangaiere de aripi si camasa de soapte.
Trimiteai apoi toate roabele lunii
sa scuture flori, s-arginteze alunii
pe patul iubirii leganand pentru noi
visul cald al durerii de-a nu fi amandoi.
Brat de mar trimiteai sa ma stranga la piept,
sa nu simt ca nu esti, ca destinu-i nedrept,
mere dulci rumeneau obrajii din piele,
dorul se istovea in cerdac de nuiele,
iar cand mainile-mi devorau aerul sa te prinda
de un gand, de-o naluca, de-o margine blanda,
plansu-mi ma despartea de uitare si vis,
era chin si nu izbavirea ce dintai mi-ai promis.
Altadat’ cand plecai nu uitai sa saruti
drumul noptii-ntre stele si patimi pe frunti.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s