Vini anu’ pisti tini, de-i greşât, de-i făcut ghini …

taranca prispa.jpg

 

Venisem cu uratul. Acolo, în sat, anul pleca cu tinichele legate de coadă. Cu o zi înainte de Ajun, costumele erau scoase de la naftalină, spânzurate de garduri şi bătute cu zăpadă, să capete strălucire. Caprele, urşii, căiuţii şi proştii satului se trezeau din somn, subit şi începeau să urle de fericire, în zurgălăi, bice, scârţâitori de lemn şi mai ales cu buhaiul, o născocire menită să scoată din sărite urechile fine, de la oraş. La oraş anul se năştea direct adolescent, mofturos, leneş, discriminat. La ţară, venea pe lume în pielea goală, muierile aruncau, ruşinate, pe el, veşminte, după cum le venea la îndemână. Flăcăii dănţuiau, îmbătaţi în vin şi rachiu, bucuria burlăciei. Fetele se trăgeau după porţi, chicotind la tremurul de pulpe şi tropăiala cizmelor. Unii le aruncau, pe furiş, ocheade şi atunci pufneau în râs molcom, candid, spălat la râu, pe care-l ascundeau, sub palmă, de ochii iscoditori ai babelor.

De cum intri în sat începe calvarul limbii şi al gâtlejului. Dai ‘bună ziua’ fără popas. Să nu saluţi pe uliţă, e păcat de moarte! Moarte socială, cum ar spune un deştept de la oraş.

Cuptorul bătrân mărunţea cu dinţi de flăcări bucăţile de lemn. Bunica cocea cozonaci şi aroma lor putea îngenunchia armate. Cozonacii erau înalţi de două palme, nu văzusem aşa arătări la oraş. Aveau pulpa unsă cu ouă îndopate cu boabe de păpuşoi, nu lacrimi de şofran. Jupoanele de nucă erau subţiratice şi dantelate pe bucăţi trandafirii, de rahat. Feliile arătau ca cele de harbuz, îngropai faţa în ele. Când eram mică, pofteam la ei încă înainte să se răcească. Ca să uit, bunica îmi dădea nuci de dezghiocat, deşi mâncam jumătate din ele.
– Cozonacu’ şerbinti sî licheşte di stomac, Liliană, nu mai scăchi di boală tătă viaţa!
Aşa grăia bunica. Bunicul tăia lemne în curte sau îşi încălzea mâinile pe o ulcică de vin fiert. Vinul era dulce, făcut de dumnealui din struguri negri, mici, care-şi lungiseră picioarele peste curte, dar stăteau cu mâinile agăţate strâns de stâlpii cerdacului. Umbra lor ştia rosturile casei. Bunicul venea pe furiş şi mă hrănea cu firimituri din minunile încă calde, peste care sufla înainte, ca un magician. Când îl prindea, bunica îl lovea cu coada lingurii de lemn, făcând pisica să miaune, speriată şi pe mine să râd în hohote.

Azi bunica s-a desprins de lângă cuptor şi mi s-a aşezat cuminte la piept. Cum se întâmplase de crescusem mai înaltă decât ea? Lacrimi ascunse cu grijă, în basma, tremurau ca un rând de mărgele.
– Lina tânguie rusu’. Ia baba* asta şi-o legătură di cârnaţ şî urcă dealu’, la dânsa.
Le adusesem bunicuţelor ciocolată de la oraş şi mănuşi împletite. Colorate. În albul iernii, iubeau tot ce dădea culoare. Când am împins poarta, lemnul vechi a început să se tânguie din balamale. Lina stătea pe prispă, învelită în sumanul din blană de oaie ce-l primise Volodea, rusul Linei, de la bunicul. Cânta trist, în limba aceea aspră, de crivăţ.
– Bună ziua, ţaţă Lină, iar vorbeşti cu tătăiţa?
N-a întors capul către mine, ca altădată. Am crezut că nu m-a auzit.
– Vin florili, Liliană. Sî traji grădina pisti mini …
– Vine primăvara, curând, ţaţă Lină, ghioceii pâlpâie în padure. Îndată se-aude iar, pe vale, fluierul ciobanului.
– Primăvara vini din tini, copchilă. Cu mini iarna îşi faşi di cap.
– Nu pleca, ţaţă Lină, am rugat-o. Îmi alunecă suflet cald pe obraz.
– Vină, Liliană!
M-am strâns în ea, sub sumanul greu. Aerul din plămâni desena bulgări mici pe gerul de-afară.
– Oaminii vin şî pleacă, copchilă, sufletili sî hodinesc. Cum sî pleci, când ai atâtea di iubit pi pământ?

*baba = cozonac înalt, de formă rotundă

 

Citiţi şi: https://lilianawidocks.com/2017/05/26/rusul-linei/

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s