Adio pentru un poem

Ochii albi, adânci, din lemn de pădure mă strâng între pleoape, gata să fure o boare căznită, ascunsă-n perdele, el mă prinde de margini, de suspinele grele, m-aşează sub braţul ce nici nu mă vede, mă mângâie-absent şi poate nu crede decât în sineala ce picură-n toc, vis de poezie, patimă prinsă-n joc. Se-mpiedică-n rimă, … Mai mult Adio pentru un poem

Dinozaurul fricos şi un câine de omuleţ

Mai sunt cinci zile până la Crăciun şi de la sfârşitul verii, din coada şfichiuitoare a lui august, fiu-meu nu se mai satură să-şi revendice cadouri de la Moşul. Mai sunt cinci zile şi aproape scăpasem. I-am cumpărat toată seria ‘Home alone’, tac-su i-a cumpărat toată seria ‘Star Wars’ şi mi-am plătit şi datoria ( … Mai mult Dinozaurul fricos şi un câine de omuleţ

Pretext ratat

Altădat’, când te-nghiţeau depărtările, îmi trimiteai zefirul să-mi mângâie mările, când erai dus şi nu ştiam de tine, mă curtau fluturi albi şi roi de albine, lilieci din pădure mă-mbrăcau în noapte, mângâiere de aripi şi cămaşă de şoapte. Trimiteai apoi toate roabele lunii, să scuture flori, s-arginteze alunii pe patul iubirii, legănând pentru noi … Mai mult Pretext ratat

Scarleta O’Harababura de la Ţară

Bărbatul apucă ligheanul de aramă şi lăsă apa să-l apuce de umeri. Stropii reci alergau de jur-împrejur, plesnind de râs în aerul tare, crăpat de ziuă. Dimineaţa se opri în colbul cerului şi aruncă o privire din colţul ochiului, îşi strânse buzele şi-şi împinse indignată copiii din spate. Bărbatul apucă prosopul de borangic atârnat de … Mai mult Scarleta O’Harababura de la Ţară

Ai carte? Ai părţi de n-ai timp să numeri! …

  Fugeam de cartofi prăjiţi. Doctorul, îngrijorat că dacă-mi interzice şi cremvurştii şi chiftelele s-ar putea să mă sinucid, mi-a spus: – Doamnă, nu mai aveţi voie să vă înfruptaţi din ei, dar cine zice că nu puteţi citi despre ei? Curaj, cărţile de bucate şi autobiografiile sunt mai ieftine decât salata!  M-am ascuns în … Mai mult Ai carte? Ai părţi de n-ai timp să numeri! …

Dădaca florilor târzii

  Englezii spun despre cei îndemânoşi în grădină că au degete verzi, nişte prelungiri de clorofilă, subtitrare în relaţia plantă-om. Din păcate m-am născut cu această dizabilitate, orice plantă tânără, lăsată pe mâna mea îşi scurtează viaţa considerabil. Să te îndrăgosteşti de mine, e un pic de sinucidere. Geaba le vorbesc, geaba le cânt, geaba … Mai mult Dădaca florilor târzii