La capatul linistii

running white horses

 

Inchid nevoia lumii in tremurul de pleoape,
framanta-n mere inimi umili samburi de soapte,
fior de vant ridica un tremur in tarana,
bat clopote de iad, ruga arde nebuna,
caii salbatici in iarba-si bat nervos copita,
strune de ramuri canta in forfote lihnita
de tumult simfonie, plang tobe in vazduh,
cutremura pamantul, trezesc al apei duh,
apoi tacerea-si lasa trup obosit pe spate,
se-ntinde in pustie praf de lumina-n noapte,
farama de putere duce la frunte mana,
luna prelinge ochii furtunii sa-i ia urma,
apoi deschide usa copiilor din astre
sa zapaceasca firea cu zambete maiastre.
Din frunze bland vioara adoarme in surdina
pe-arcus melancolia si lasa in ruina
cutremurul ce-adus-a in cer chiot de viata,
in flori sarut de roua ploua-va-n dimineata.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s