Vis pierdut

saturn-cronus

Dragoste amară,

ştiai c-o să mă doară

lumina în ruină

a nopţii fără vină,

ştiai că mă răneşte

tăcerea ce fereşte

de mâini o mandolină,

ce singură mă iartă 

şi-n strune mă suspină.

Dragoste amară,

tu mi-ai furat aseară

din inimă argintul,

te-ai înţeles cu gândul

să vindeţi la tarabă

slove de-amor, în grabă,

să ducă dorul meu

nu lutului din om

ci gheţii dintr-un zeu.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.