Batranul si marea

the-old-man-and-the-sea-spencer-tracy-1958

E tacere cu colti in intuneric,
pescarusii strigatul l-au adormit,
marea imbratiseaza un ocean himeric,
soarele din nisip s-a-ntors ostenit.
Pe mal isi arunca in graba itarii,
in valuri se arunca netinand cont
de pielea-i goala ce-ademeneste tantarii,
inoata fericit in exil, spre orizont.
Lumina il prinde din urma, usoara
i se prinde de umeri, il mangaie bland.
briza sa-i prinda in fapt se coboara,
marea le-acopera sarutul oftand.
Craiul din luna bate nervos din picior
chemand lumina inapoi acasa,
gelos ii arunca cuvinte ce dor,
soarele ii promite c-o face mireasa.
De pe mal pescari cu brate vanjoase
se-afunda in luntri ca-n miez de amanta,
camasi de neveste flutura albe, sfioase,
pledand cu iubire inimii de bacanta.
Doar in ostrov motaind in uitare
atamanul cu plete de alb intelept
asteapta chemarea din departare
a sirenelor ce-anunta cand la palat e banchet.
Atunci se strecoara in iatac pe furis
sa-i prinda roseata in obraji si-n dantele,
de maini stravezii se lasa desprins
de ganduri si ispite chiriase in stele,
ii leagana apele suflet hoinar,
ii prind in caus de stropi calzi gatu-i, fata,
ii stinge in palma carbunii de jar
ce inimii-i-aduc in taceri dimineata.
Crezand ca tradat de iubire-a fost dat mortii
tresare cand in treacat un val ii sopteste:
“Batran vagabond deschide larg ochii sortii,
ti-s undita si luntrea pline de peste.”

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s