Întâia noapte de dragoste – jurnal de război

red dress

Când l-am cunoscut eram foarte aproape de a fi singură şi fericită. Eşuasem pe mal dintr-o relaţie care mă amăgise cu picătura chinezească, până când responsabilul cu irigaţiile s-a împiedicat de căldare şi a înspăimântat, până la mucegai, Aubusson-ul din sufragerie. Fusesem invitată la un vernisaj de un prieten al pictorului şi deşi sunt amatoare de tristeţi monocrome, întinse din cuţit, flecăreala câmpenească, cu accent de curcubeu, mi se potrivea la ora serii, ca un bucheţel pudibond, de mireasă. Purtam o rochie roşie, care imita cu dezinvoltură încăierările şnururilor de corset, şi foarte puţină lenjerie. El era cel mai bine îmbrăcat bărbat din sală. Costumul se cambra perfect pe corpul bine proporţionat, iar gulerul cămăşii se sumeţea înalt, răzvrătit împotriva nasturilor, aducând miresme de vară peste îmbâcseala ţeapănă a cravatelor uni. Plimba cupa de şampanie a unei blonde – o femeie frumoasă, obişnuită să facă literatură din textul de etichetă. Dacă pictorul nu mi-ar fi atras atenţia că mă potriveam peisajului bizar-nocturn, propunându-mi, pe note de flirt, să rămân în tablou peste noapte, poate că destinul povestirii ar fi fost altul. Pentru a nu ştiu câta oară în viaţa mea, Providenţa mă ţinea de călcâi, obligându-mă să înscriu cu mâna – eu, Maradona şi mâna ilizibilă a lui Dumnezeu. Pentru că Ăl de Sus îmbătrânise şi-mi scotea în cale bărbaţi aleşi la întâmplare, fără studii de fezabilitate, hotărâsem, din tinereţi fragile, să îmi aleg singură bărbaţii. În primul rând pentru că era mai practic şi în al doilea rând, dacă aş fi stat să-i aştept, probabil aş mai fi odihnit încă pe un scaun de bal de cămin cultural, laolaltă cu babe întinzând, discret, piciorul, în caz că nu pica niciunul, măcar să se împiedice.
Ăsta îşi învârtea, ca un titirez, interesul în jurul blondei apetisante, dar în aer plutea chin greu, de promoroacă. De ce să aştept să-şi bage dracul coada, când la cât de strâns mă ţinea rochia în braţe, mă puteam dispensa de cordon? Mi-am lăsat privirea să obosească pe linia pantalonului, în timp ce faldurile rochiei glisau unele peste celelalte, cu răbdare pisicească şi zumzet de castaniete în urechi. Când s-a apropiat de mine, fusta rochiei i s-a lipit, electrizată, de pulpe, ca o orhidee carnivoră evaluând victima. Surprins de atitudinea insinuantă a mătăsii, a încercat să se tragă un pas înapoi, dar fusta nu s-a lăsat dusă de nas cu una cu două … Mişcarea de recul mi-a expus picioarele asistenţei înveselite de ospitalitatea debordantă a şampaniei. Murmurele cochetau cu pedanteria ruşinii. Rochia cu pedigree a împrumutat puţină culoare obrajilor şi ciupindu-mă discret de talie, a trimis către buze nişte exclamaţii monosilabice, arcuite pe comandă de diapazon. Blonda a strâmbat din nas, urâţind colateral cadrul, iar bărbatul, departe de a fi un gentleman, şi-a scos haina şi în timp ce pretindea că mă acoperă, îmi studia, din vârful degetelor, tonusul musculaturii. L-am strâns uşor de mână, mai mult ca să-l scap de atenţia blondei, care a făcut stânga împrejur şi, agăţând din mers un critic de artă, a ieşit, făcând să plângă uşa de la intrare.
Acum că-l aveam, mă gândeam ce clipă cu ifose de adolescentă mă îmboldise şi-şi făcuse de cap cu mine? În ochi i se jucau, în ape, dorinţe vechi şi ironii subţiri, negreşit aştepta să dezvolt intriga şi să dau frâu liber verdictului final. Părea stăpân pe situaţie, călărea pe alb. ’Les jeux sont faits!” – jocurile sunt făcute, strigau, zbenguindu-se, moleculele de oxigen. Ca un dioxid de carbon, m-am lăsat să plutesc, făcea cinste gravitaţia, şi, lălăind în gând balada Adelinei, am ajuns la concluzia că cel mai sigur era să te ascunzi în incolor, fără culoare pui pe gânduri timpul şi zăpăceşti într-atât cât să-i stea bine în efemerul lumesc. Aveam să fac un pustiu de bine şi să-l trimit înapoi femeii care îi împodobise, cu dragoste, braţul, dar mai întâi aveam să-i imortalizez în acuarelă bătăile inimii şi butonii de la manşetă.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s