Valuta mea de frig

bluebell 006

Adu-mi iarna ta la capătul nopţii,
mă doare că n-am îndeajuns primăvară,
să-mi plângă ninsori, ignorând glasul porţii
ce lasă anotimpurile pe dinafară.

Timpul meu, blazat, fără grijă de ornic,
îşi târâie zdrenţele pe trotuare,
fără secundar, un zgribulit datornic,
pândit de funcţionari de la infatuare.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s