Valuta mea de frig

bluebell 006

Adu-mi iarna ta la capătul nopţii,

mă doare că n-am îndeajunsă primăvară,

să-mi plângă ninsori, ignorând glasul porţii

ce lasă anotimpurile pe dinafară.

Timpul meu, blazat, fără grijă de ornic,

îşi târâie zdrenţele pe trotuare,

fără secundar, un zgribulit datornic,

pândit de funcţionarii de la infatuare.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.