Povesti care tac

pretty woman

Fetita sa fi avut vreo sase ani. Purta bucle negre pe umerii mici ititi la soare de sub un maieu cu mustati de pisica. Statea pe un scaunel roz ca si fustita cu volane infoiate care se incapatanau sa fuga de genunchi. Le aseza rabdatoare si degetele grasute se plangeau de efort. In fata ei, pe o masuta plianta, opreau trecatorii o carafa cu limonada in care se zbenguiau niste rani de lamaie, niste pahare de plastic batute cap in cap si un afis scris de mana care anunta ca in schimbul unei donatii de 10 lei puteai sa-ti alegi ce doresti din cosurile bortoase de rachita din care strigau ca la iarmaroc orfani de plus, carti parasite, reviste pentru haidamaci carora vantul de desfacea paginile scuipandu-si pe degete si din care june indraznete dezveleau de imaginatie realitatea. Alternativa, scrisa micut si fara tragere de inima, era o poveste citita de bunica de serviciu. Atunci ochii se ridicau nedumeriti si de sub umbrela veche, cu tiv de dantela decolorata de soare, o batranica prizoniera in cumintenia propriilor riduri le zambea de dupa ochelari rotunzi cu rame subtiri, argintii. Parul grizonant era domolit intr-un coc obosit pe ceafa, iar mainile alergau grabite pe ochiuri de fular, inciudand dimineata bietelor andrele. Aerul insusi era de poveste asa ca trecatorii lasau in fuga banii, prinzand din zbor ce le-o aduce norocul chior si plecau in respiratii cu gust de nemaipomenita intamplare. Fetita se oprea din cand in cand din joaca sa numere banii si zambea fericita siesi si tuturor. Un baietel tragea de fusta mamei sa-l duca in privirea bunicutei, dar mama grabita sa-si induplece corvoadele zilei il lasa sa-si aleaga singur cateva obiecte din cosuri in timp ce ii povestea maica-sii la telefon cum s-au scumpit fructele la piata din cauza secetei. Baiatul mangaie intrigat hartia colorata a revistei turtind sanii unei blonde care fuma nepasatoare. Se uita la maica-sa sa vada daca-i plac pozele si coborand sprancenele suparat ca iar nu avea chef de joaca inhata doua reviste la intamplare. Bunica ii trimise un zambet incalzit la soare in timp ce mama il tragea deja dupa dansa spre casa. Un domn incoronat cu putin par si nas borcanat dadu peste o pereche de catuse imbracate in blanita roz pe care le baga grabit in buzunar in timp ce arsita il saruta pe amandoi obrajii. O adolescenta catarata pe o pereche frumoasa de picioare bronzate se opri din mestecat si-o intreba pe batrana ce poveste era la rand. Batrana tresari cu interes:
– Abel si Cain …
– Hm … Fata privi descumpanita cateva secunde dupa care alese un filosof la moda si saluta din varful buzelor batrana, cu siguranta unei viitoare femei de lume.
Soarele se pitula impiedicandu-se de orizont, nevrand sa recunoasca ca nici el nu avea chef de povesti. Batrana se ridica vioi de la masa si-si lasa trupul sa se imite in tinerete in timp ce stranse cutia cu bani si trimise fetita sa se spele pe maini pentru cina. Indesa cosurile unul peste altul si le tarai spre intrarea in beci. Trase usa dupa ea si cand se satura de racoarea intunericului incepu sa rada in hohote urate.
Flamand si bolnav, Dumnezeu zacea suspinand intr-un colt mucegait. Diavolul isi corecta bunavointa de pe fata si scrasni printre dinti:
– Nimeni, absolut nimeni n-a avut chef de povestile tale. Te-am batut cu toate armele tale, nu m-am irosit in nimic.
Dumnezeu gemu pentru o durere venita din cine stie ce vagauna.
Afara fetita se intoarse sa ia restul de limonada. O alta fetita plangea printre pistrui pe scaunel. In maini tinea o cutie de vioara care parea sa-i tina isonul in surdina.
– Mai sunt povesti de citit? Toata ziua m-am gandit numai la poveste. A trebuit sa merg la ora de muzica, maine am concert cu alti copii … Crezi ca bunica se mai intoarce pentru inca o poveste?
– Bunica pleaca seara la ea acasa. Vrei o limonada?
Fetitele impartira restul de limonada povestind despre vieti de papusi si carti de colorat.
In timp ce-si luau la revedere un sofer neatent isi pierdu comanda de-a tine drumul drept.
Dumnezeu taraindu-si anii garbovit abia avu timp sa se arunce in fata masinii. Fetitele speriate fugira spre casa tipand. Sfantul Petru cobori grabit scarile de la ceruri.
– Puteai sa te mai odihnesti Doamne, sa prinzi puteri, trimiteam pe cineva sa ajute …
– In Iubire nu ai timp liber Petre, cand ai sa intelegi?

                                                                              * * * * *

Pe marginea drumului dinafara familiei, femei singure isi vindeau gratiile celor plictisiti. Una dintre ele privea ingrijorata in portofel. Avea trei copii acasa, un barbat la cimitir si abia stransese bani de cateva paini. In parul inca frumos, cu nuante blande de aluna, rasarisera grijile albe, obosite in tristeti. Langa ea doi ochi albastri frumosi ca primavara cerului o priveau cu mila. O bruneta incinsa in piele, cu trap de iepusoara tanara, greu de imblanzit si buze rosii muscate senzual isi facu loc intre ele si incepu sa le strige celor ce opreau cu pofta ca prima jumatate de ora e gratis. Celelate femei izbucnira in tipete indignate. Si asa vremurile erau grele si erau platite cu mai nimic, uneori se intorceau batute sau abuzate crud … Bruneta le facu cu ochiul barbatilor si incepu sa-i programeze ca la dentist. Satui de plansetele si reprosurile de acasa, aspirantii la fericire de serie o urmara pe cea frumoasa, fara timp de pierdut la subsuoara.
– Uite, ia si banii mei si du-te acasa. Nu mai plange ca iti pierzi toti clientii …
– Nu pot sa-i iau, tu cum o sa te descurci?
– Ia-i te rog, o sa ma ajute ai mei.
– Multumesc, multumesc din suflet. Cand fac rost de bani ti-i dau inapoi. Cum te cheama?
– Magdalena, dar fetele ma striga Maria.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s