Poveşti care tac

pretty woman

Fetiţa – să fi avut vreo şase ani. Purta bucle negre pe umerii mici, iţiţi la soare de sub un maieu cu mustăţi de pisică. Stătea pe un scăunel, roz, ca şi fustiţa cu volane înfoiate, care se încăpăţânau să fugă de genunchi. Le aşeza răbdătoare şi degetele, grăsuţe, se plângeau de efort. În faţa ei, pe o măsuţă pliantă, opreau trecătorii o carafă cu limonadă, în care se zbenguiau nişte răni de lămâie, nişte pahare de plastic, bătute cap în cap şi un afiş, scris de mână, care anunţa că, în schimbul unei donaţii de 10 lei, puteai să-ţi alegi ce doreşti din coşurile borţoase, de răchită, din care strigau, ca la iarmaroc, orfani de pluş, cărţi părăsite, reviste pentru haidamaci, cărora vântul le desfăcea paginile, scuipându-şi pe degete, şi din care june îndrăzneţe dezveleau de imaginaţie realitatea. Alternativa, scrisă micuţ şi fără tragere de inimă, era o poveste, citită de bunica de serviciu. Atunci ochii se ridicau, nedumeriţi, şi de sub umbrela veche, cu tiv de dantelă decolorată de soare, o bătrânică, prizonieră în cuminţenia propriilor riduri, le zâmbea de după ochelari rotunzi, cu rame subţiri, argintii. Părul grizonant era domolit într-un coc obosit, pe ceafă, iar mâinile alergau grăbite pe ochiuri de fular, înciudând dimineaţa bietelor andrele. Aerul însuşi era de poveste, aşa că trecătorii lăsau în fugă banii, prinzând din zbor ce le aducea norocul chior şi plecau în respiraţii cu gust de nemaipomenită întâmplare. Fetiţa se oprea din când în când din joacă, să numere banii şi zâmbea fericită, sieşi şi tuturor. Un băieţel trăgea de fusta mamei, să-l ducă în privirea bunicuţei, dar mama, grăbită să-şi înduplece corvoadele zilei, îl lăsă să-şi aleagă singur câteva obiecte din coşuri, în timp ce îi povestea maică-sii, la telefon, cum s-au scumpit fructele la piaţă din cauza secetei. Băiatul mângâie intrigat hârtia colorată a revistei, turtind sânii unei blonde care fuma nepăsătoare. Se uită la maică-sa, să vadă dacă-i plăceau pozele şi, coborând sprâncenele, supărat că iar nu avea chef de joacă, înhăţă două reviste, la întâmplare. Bunica îi trimise un zâmbet încălzit la soare, în timp ce mama îl trăgea deja după dânsa, înspre casă. Un domn, încoronat cu puţin păr şi nas borcănat, dădu peste o pereche de cătuşe îmbrăcate în blăniţă roz, pe care le băgă grăbit în buzunar, în timp ce arşiţa îl săruta pe amândoi obrajii. O adolescentă căţărată pe o pereche frumoasă de picioare bronzate se opri din mestecat şi-o întrebă pe bătrână ce poveste era la rând. Bătrâna tresări cu interes:
– Abel şi Cain …
– Hm … Fata privi descumpănită câteva secunde, după care alese un filosof la modă şi salută din vârful buzelor înspre bătrână, cu siguranţa unei viitoare femei de lume.
Soarele se pitulă, împiedicându-se de orizont, nevrând să recunoască că nici el nu avea chef de poveşti. Bătrâna se ridică vioi de la masă şi-şi lăsă trupul să se imite în tinereţe, în timp ce strânse cutia cu bani şi trimise fetiţa să se spele pe mâini pentru cină. Îndesă coşurile unul peste altul şi le târâi spre intrarea în beci. Trase uşa după ea, iar când se sătură de răcoarea întunericului începu să râdă în hohote urâte.
Flămând şi bolnav, Dumnezeu zăcea suspinând, într-un colţ mucegăit. Diavolul îşi corectă bunăvoinţa de pe faţă şi scrâşni printre dinţi:
– Nimeni, absolut nimeni n-a avut chef de poveştile tale! Te-am bătut cu toate armele tale, nu m-am irosit în nimic.
Dumnezeu gemu, pentru o durere venită din cine ştie ce văgăună …
Afară, fetiţa se întoarse să ia restul de limonadă. O altă fetiţă plângea printre pistrui, pe scăunel. În mâini ţinea o cutie de vioară, care părea să-i ţină isonul, în surdină.
– Mai sunt poveşti de citit? Toată ziua m-am gândit numai la poveste! A trebuit să merg la ora de muzică, mâine am concert, cu alţi copii … Crezi că bunica se mai întoarce pentru încă o poveste?
– Bunica pleacă seara la ea acasă. Vrei o limonadă?
Fetiţele împărţiră restul de limonadă, povestind despre vieţi de păpuşi şi cărţi de colorat.
În timp ce-şi luau la revedere, un şofer neatent îşi pierdu porunca de-a ţine drumul drept.
Dumnezeu, târâindu-şi anii, gârbovit, abia avu timp să se arunce în faţa maşinii. Fetiţele, speriate, fugiră spre casă, ţipând. Sfântul Petru coborî grăbit scările de la ceruri.
– Puteai să te mai odihneşti, Doamne, să prinzi puteri, aş fi trimis pe cineva să ajute …
– În Iubire nu ai timp liber, Petre, când ai să înţelegi?

                                                                              * * * * *

Pe marginea drumului dinafara familiei, femei singure îşi vindeau graţiile celor plictisiţi. Una dintre ele privea îngrijorată în portofel. Avea trei copii acasă, un bărbat la cimitir şi abia strânsese bani de câteva pâini. În parul încă frumos, cu nuanţe blânde, de alună, răsăriseră deja grijile albe, obosite în tristeţi. Lângă ea doi ochi albaştri, frumoşi ca primăvara cerului, o priveau cu milă. O brunetă încinsă în piele, cu trap de iepuşoară tânără, greu de îmblânzit şi buze roşii, muşcate senzual, îşi făcu loc între ele şi începu să le strige celor ce opreau, cu poftă, că prima jumătate de oră era gratis. Celelalte femei izbucniră în ţipete, indignate. Şi aşa vremurile erau grele şi erau plătite cu mai nimic, uneori se întorceau bătute sau abuzate crud … Bruneta le făcu cu ochiul bărbaţilor şi începu să-i programeze, ca la dentist. Sătui de plânsetele şi reproşurile de acasă, aspiranţii la fericirea de serie o urmară pe cea frumoasă, fără timp de pierdut la subsuoară.
– Uite, ia şi banii mei şi du-te acasă! Nu mai plânge, că îţi pierzi toţi clienţii …
– Nu pot să-i iau, tu cum o să te descurci?
– Ia-i, te rog, o să mă ajute ai mei.
– Mulţumesc, mulţumesc din suflet. Când fac rost de bani, ţi-i dau înapoi. Cum te cheamă?
– Magdalena, dar fetele mă strigă Maria.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s