Arcanul zilelor

Carafa-Vin2

– Bună ziua.
– Bună să-ţi fie!
– O cafea, vă rog … neagră …
– Încă o carafă cu vin, pentru noi, Ana …
– E pictorul …?
– E.
– Serviţi şi mâncare?
– Doar placintă cu carne şi tarte cu fructe, pentru acasă.
– Aş vrea şi eu o porţie de plăcintă. Când aţi deschis? Aici era un loc pustiu, la intrarea în pădure … e frumos …
– Ana, băieţii mai vor vin, eu mă retrag. Mi-ai împachetat tartele?
– Cu afine, cum îţi plac …
– Sper că nu sunt acre, ca ultima dată … Ştiu că eşti supărată că am sculptat doar trupul, fără cap, dar nu vreau să păţesc ca Da Vinci. Toată lumea ‘Monalisa în sus’, ‘Monalisa în jos’, şi copiii au auzit de ea … dacă-i întrebi cine a pictat-o, stau pe gânduri … Nu ştiu ce pui în vin, dar mă ţine treaz până dimineaţa … am plecat, am nişte idei …
– Ana! Vinul!
– Puţintică răbdare, servesc fata asta frumoasă, mai întâi …
– Sunt mulţi artişti … puteţi să-i serviţi, eu mai aştept.
– Nu-i nevoie să şuşoteşti, le place să fie adulaţi, iar pe aici nu trece multă lume … Plăcinta şi cafeaua … ţi-am pus şi puţin vin, din partea casei … merge cu plăcinta.
– Ana, pregăteşte, te rog, şi tartele mele, că plec … Ce culori mi-ai pus azi?
– Căpşuni, pere, lămâi …
– Lămâi … soare … sirtaki …
– Inginere, pentru tine tarte cu struguri!
– Mă chinuie nişte rulmenţi, Ana … pune-mi şi nişte vin, în sticle, vin prozele în vizită.
– Şi poeţii?
– Şi poeţii …
– Muzica stă pe loc, bem până dimineaţa …
– E foarte neobişnuit vinul, de unde îl cumpăraţi?
– Din sat … de la ţărani, dar adaug ierburi din grădină, să-i dau viaţă.
– Şi plăcinta e delicioasă …
– O fac după o reţetă veche … Ţie o să-ţi dau nişte tarte cu caise, să ai zori aurii …
– Mulţumesc. Lucrez la un ziar din oraş. O să scriu despre locul ăsta …
– Mai adu nişte vin, Ana, e vremea simfoniilor …

******

– E bun articolul, unde ziceai că e hanul asta?
– Aproape de intrarea în pădure, cum vii de la Orbeni.
– Am trecut aseară pe acolo, nu e nimic, loc viran …
– Pe partea dreaptă, o căsuţă cochetă, cu intrarea străjuită de magnolii …
– Fetiţo, nu-i nici măcar o tufă acolo, d-apoi o ditamai casa! Articolul e bun, dar nu putem trimite oamenii după cai verzi pe pereţi. Intră articolul Vicăi despre plăcintele bunică-sii. Mâine poate îţi faci treaba şi vii cu ceva palpabil, nu ficţiune.
– Dar …
– Fără dar, vii cu ceva palpabil sau pleci!

******

– Bună ziua, mă mai ţineţi minte?
– Bună ziua, fată frumoasă.
– Ştiţi că după ce am plecat de aici, data trecută, am scris un articol despre locul ăsta, dar şeful meu nu a vrut să-l publice? E convins că nu existaţi. De fapt m-a şi concediat … aşa că am scris o carte. E un succes!
– Să ciocnim pentru succes!
– Ana, unde e vinul nostru? Azi sărbătorim!

******

– Bună seara.
– E ora închiderii!
– Ana! Pui perdele pe ochi …
– Pe ochi de geam, Maître …
– Ce le dai să mănânce?
– Nimic … mănâncă din ei înşişi …
– Şi vinul?
– Vinul îi ţine … de clienţi … Nu-mi plătesc birurile la timp?
– N-ai întârziat niciodată … Îi vinzi …
– Îi cumpăr …

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.