Aceşti bascheţi cu faţă de tenişi

basketball

 

M-am născut înaltă. Încă de la grădiniţă eram prima care vedea lustra. Dacă aş fi fost şi frumoasă, m-ar fi luat casele de modă. Altele fiind circumstanţele, dădeam ochi în ochi doar cu profesorii de sport. Când am ajuns la Bucureşti, ca orice student, am fost interesată să-mi îmbunătăţesc stilul de dans. Profesorul de sport organiza concursuri de talent pentru Sportul Studenţesc. N-a fost nevoie să mă privească de două ori, ca să-şi aducă aminte că avea nevoie de o săritoare în lungime. Fiecare oră de sport era o corvoadă, mă ţinea mai mult cu nasul în groapa de nisip. Eram o împiedicată, călcam pe prag, iar când profesorul icnea, cu dezamăgire, întorceam privirea şi cădeam cât de lungă. Nu renunţam pentru că încercam să-l conving să mă ia în echipa de baschet, unde momentan nu mai erau locuri. Echipa de băieţi se antrena pe terenul de lângă groapă. Mă încurajau de pe margine, când se opreau să bea apă. Când nici atenţia lunganilor apetisanţi n-a produs nicio schimbare în amplitudinea săriturilor, ci doar în exuberanţa luării de elan, profesorul a depus armele. Băieţii, în schimb, s-au gândit să mă înveţe câteva trucuri, ca să-i iau ochii la viitoarea preselecţie pentru echipa de fete. Învăţată să vorbesc cu baieţi pe a căror umeri puteam să mă sprijin, începusem să port ochelari de soare, că prea mă ţineau cu nasul pe sus. Pe lângă ceata de fane, toate acceptate să joace în echipă cu Botezatu, băieţii aveau şi un fan constant. Un grăsan cu ochelari, pitic în lumea lor, egal în lumea mea. Grăsanul avea talent, dar din cauza înălţimii era uşor de driblat. Avea însă un remarcabil simţ al umorului, aşa că fusese trecut la rubrica ‘maseur’, ca să-l poata lua cu ei în deplasări. Eu figuram la rubrica ‘psiholog’ şi-mi plăteam singură transportul, pe vremea aceea era considerată o achiziţie de lux. După antrenamente ne opream în Regie, la un suc. Invariabil băieţii plecau cu câte o cunoştinţă de-a mea, care venea să ceară un foc sau se oprea să schimbe o vorbă, după ce stătusem prăfuită vreo 3 luni. Şi la fel de predictibil, precum noaptea îi dă câte un şut în fund zilei, când o prinde cântându-i serenade fiică-sii, la sfârşit rămâneam lipiţi de spătare doar eu şi grasul. Dolofanul, de când fusese acceptat de echipă, începuse să-şi dea aere. Ba se credea şi el un fel de Casanova. Pentru că eram tovarăşi de anxietăţi, i-am acceptat invitaţia la un Pink Floyd şi o bere, la el în cămin. Ajunşi în cameră, a dat un fraier, încă şi mai gras decât el, afară din pat şi l-a trimis la o tură de alergări, pe motiv că-l păştea infarctul, după care a deschis larg geamurile şi a tras perdelele. A pus o casetă cu Pink Floyd, în surdină, a desfăcut două beri, după care a început să se onduleze în faţa perdelelor:
– Dezbracă-te! Şi sutienul … da … oh ….
Mă uitam la el cu gura căscată.
– Atinge-mă … mmmm… da … ah…
Am pus mâna pe un manual de tehnologie şi l-am lovit în moalele capului.
– De ce dai, scorpie? Ce ţi-am făcut?
– Ce dracu’ de vorbe-s astea, nesimţitule?
– Nu te enerva, îmi cer scuze, erau doar pentru impresie artistică … voiam să vadă vecinii că nu-s chiar aşa pămpălau … n-ai văzut cum se uitau după tine?
Acele ultime cuvinte, magice, au deschis poarta unui nou univers.
Ne-am băut berile, savurând fiecare înghiţitură, cu ah-uri şi oh-uri. La plecare mi-a răvăşit părul, cu apă cu zahăr, iar eu i-am sfâşiat tricoul, deja găurit, în loc de rămas bun, pe pragul uşii. Nu numai că am devenit foarte populari, dar am fost acceptaţi cu drepturi depline în echipele de baschet ale facultăţii. Profesorul de sport a fost sfătuit să stea cu ochii pe noi.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s