Pedeapsa cu pisica

cat tattoo

 

A fost odata ca niciodata, intr-o inchisoare de maxima siguranta o ucigasa in serie pe care o chema Gratiela. Intre ea si scaunul electric mai era doar un pas. Dupa inca o mana de ani ramasese tot un pas pentru ca procurorul se incapatana sa redea familiilor indurerate cadavrele. Desi mobilizasera fortele politienesti si chiar si armate din toata tara nimeni nu reusise sa afle unde fusesera ingropate. Casa nefericitei a fost pusa la pamant si pamantul de dedesub excavat dar inafara unui schelet de caine din timpul lui Stefan cel Mare nu gasisera nimic. Avocatul din oficiu fu chemat la ordin si i se dadu termen de un an sa seduca cu vorbe dulci urechea rece ca gheata. Desi era interesata doar de sex i-a promis avocatului sa coopereze daca i-l aducea in vizita pe taica-sau. Tatal nemernicei facuse infarct in ziua in care criminala fusese prinsa si arestata. Ar fi fost impinsa intr-un lat de cearceaf in arest daca o neliniste ignorata din testul ADN nu ar fi dat un impuls sefului Politiei sa sara peste masa de seara si sa reciteasca cazuri vechi de crime in serie cu protagonisti gemeni, tripleti sau chiar cvadrupleti. Pentru ca atat mai aveau de ce sa se agate – un bob de speranta – a fost cautat un agent care sa semene cu defunctul tata, au fost chemati la interviu vecinii si prietenii sa dea detalii domestice si produsul final a fost trimis in vizita cu inghetata de ciocolata si mancare chinezeasca.
– Ce-ai facut cu pisica? a intrebat scurt Gratiela, agentul a inlemnit pentru ca nimeni nu adusese vorba despre vreo pisica, femeia s-a ridicat, a cerut “Sa vina tata” si s-a intors in celula.
S-au infiintat comitete speciale de criza, s-au adus cosmeticiene si coafeze din toata tara. S-au folosit peste 300 de perechi de ochelari de soare si tot atatea peruci. Vecinii criminalei se jurau ca n-au vazut in viata lor vreo coada de pisica la ea in ograda si nici in cea a tatalui. A fost gasita o matusa cu diabet care a confirmat ca familia Gratielei nu avusese niciodata nici caine, nici pisica, nici macar un pestisor. Agentii trimisi in gura lupului au negat hotarat existenta vreunei pisici pe baza sutelor de declaratii primite, dupa care li s-a dat ordin sa inventeze o matza, poate amarata se ticnise in puscarie. Au fost adusi cei mai buni scriitori de science-fiction care au imaginat pe loc povesti cu pisici, care mai de care mai sofisticate si care dupa analiza psihologilor si psihiatrilor ieseau pe poarta inchisorii best-seller-uri. Ucigasa asculta cu atentie relatarile, aducea imbunatatiri frazelor care se dovedeau de o logica fara repros dupa care cerea sa-i fie adus tatal. “Ce-ai facut cu pisica?” devenise o obsesie nationala, toata lumea isi dadea cu parerea si blocase chiar si cateva proiecte stiintifice atat de mare era dorinta tuturor de a dezlega misterul. Apoi agentiile straine de stiri au preluat povestea, s-a facut si un film la Hollywood, actorul care il juca pe avocat a luat Oscarul, iar autorul scenariului care scrisese si romanul original a luat Nobelul pentru literatura.
Milioane de pisici au fost donate din toata lumea sa-i fie prezentate criminalei sperandu-se ca dragalasenia lor sa-i dezlege limba. Singurul care a venit cu o idee a fost un adolescent prins intr-un supermarket in timp ce fura bere, el a lansat ideea ca pisica ar fi putut fi un tatuaj. Saloanele de tatuaj din toata lumea au fost luate cu asalt, s-a iesit practic din criza economica, toata lumea voia sa incerce un model nou de pisica pentru a impresiona femeia. Statul se imbogatise numai din vanzarea de bilete in sala amenajata ad-hoc si din loteria scaunului de vizitator, castigatorul era tras la sorti saptamanal si isi putea prezenta live tatuajul. Pelerinajul a batut in sondaje pe cele de la Mecca si Mormantul Sfant. Criminala devenise atractie planetara.
S-au semnat petitii online pentru ca femeia sa fie achitata cu riscul de a ucide chiar si niste petitionari.
Intr-o zi s-a intamplat ca vizitatorul tras la sorti sa aiba un accident de masina in drum spre inchisoare asa ca a fost aleasa sa-i tina locul femeia de serviciu care isi serba ziua de nastere. Martina, femeia de serviciu care in buletin era trecuta Martin dar care realizase pe la vreo 30 de ani ca femeile frumoase au mai mult succes in viata decat barbatii, dar pentru ca fusese o aliniere nefasta a planetelor a fost concediata din postul de director adjunct pe loc, a ajuns la concluzia ca norocul exista daca-l astepti. Li s-a dat voie sa bea chiar si o cafea impreuna, fumatul fusese deja interzis in institutii.
– Ce-ai facut cu pisica? a intrebat-o Gratiela.
– Am renuntat la ea ca durea a dracului de tare.
Martina avea pe brat un tatuaj cu un soricel care parea fugarit de o naluca, fricosul nu mai avusese curaj sa stea si pentru matza.
Femeia paru pentru prima oara multumita de raspuns asa ca femeii de serviciu i se sugera in casca sa intrebe de cadavre.
– Unde e tata? a intrebat ucigasa.
Anchetatorii hotarara sa dea cartile pe fata si ii transmisera ca batranul murise in ziua in care fusese arestata. Femeia a cazut in mutenie. Probabil isi iubise tatal foarte mult.
– Iti aducem o poza cu el daca ne spui unde sunt cadavrele, a preluat initiativa conducerea inchisorii.
– Ce sa fac cu poza? Asta voiam sa-l intreb si eu, unde dracu’ sunt cadavrele???

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s