Mat de sah ce era

daddy the best

  E prostul Pastelui … aaaaa asta … postul Pastelui. Dieta fara porc imi afecteaza grav ficatul, creierul zace bosumflat ca nu mai are de ce sa se vaite de colesterol. Creierul meu nu e interesat de drepturile animalelor. M-am enervat intr-o zi si i-am zis:
– Cum adica nu esti interesat? Nu ti-e mila de gainusele alea care cotcodacesc toata ziua pe Facebook si sunt crescute de pisici? N-ai plans tu cu mine la filmul acela cu costitele de porc salvate de la afumare de o paienjenita formatoare de opinie?
Creierul meu desi tentat sa afiseze un banner cu ‘no comment’ mi-a lasat un post-it ca daca nu am aflat pana la varsta asta toate creierele sunt de origine spartana, functioneaza pe principiul ‘rezista cine poate’ si decat sa ma plang toata ziua de soarta, o chestie fara acoperire cerebrala, mai bine imi dau drumul in prapastie. Poate sa ma impinga el nitel daca il rog frumos. In abisuri nu exista creiere ci doar fericire pe intelesul maselor, indiferent de regn si origine.
De cate ori imi trag ciorapii pe mine, de frica sa nu pun raul inainte si sa-mi fuga vreun ochi, distrag atentia creierului cu ce mai aflu si eu de prin ziare. Cu Iubi nu-mi permit asa ceva, el e enciclopedie si ca sa ma enerveze gaseste argumente cu adresa exacta pentru orice explicatie.
– Iubi, plec la mama sa iau o reteta de pasca. Ai grija de copil. L-am schimbat, i-am dat sa manance …
– De ce nu-l pui sa doarma?
– Abia s-a trezit. Joaca-te si tu putin cu el pana vin.
– Sa ma joc … de-a ce?
– Nu stiu .. avioane, de-a ce te joci si cand sunt eu acasa.
– Da, da’ atunci te joci si tu cu noi …
Rog toate mamele din lume, inclusiv cele carora li se inchina ode in metrou, sa nu se enerveze. Stiu ca discutia asta se insinueaza la un moment dat in orice relatie fericita, dar trebuie sa ne pastram calmul, sa numeri pana la 10 e gratis, cremele antirid sunt scumpe, iar operatiile estetice sunt procese tehnologice de creare a babelor cu fata de vrajitoare.
– Jucati sah …
– Sah? Pai ce asta micu’ stie sa joace sah? Cine l-a invatat?
– L-am invatat eu putin. Recunoaste piesele si a invatat miscarile de baza. Invata-l si tu niste deschideri, niste strategii din Marii Maestri, la partea militara ar trebui sa te pricepi mai bine decat mine …
– Bine, bine … cat stai?
Intrebarea asta scurta traduce pe intelesul meu de ce barbatii ne numesc catele. Cand limba li se lipeste de dinti in rostire le simti frica dand buzna afara. Degeaba mascheaza ei cu nonsalanta, tremura de disperare. Daca se intampla ceva si intarzii? Daca se imbolnaveste mama soacra, trebuie s-o duci la spital si stai vreo 3 zile? Daca intalnesti un american bogat in statia de autobuz si fugi cu el in lume? El ce face cu copilul?
– In maximum o ora sunt inapoi. N-are timp sa te faca mat odorasul.
Cand m-am intors primul lucru pe care am vrut sa pun mana a fost cutitul de bucatarie. Peretii de pe hol erau acoperiti cu desene de inspiratie cubista in carioca rosie, semn ca Iubi nu stia unde tineam cutia cu jocul de sah iar copilul se plictisise sa-i dea indicatii verbale. In sufragerie copilul plangea de tremura camasa pe el in timp ce taica-sau canta ‘We are the champions’ invartindu-se pe varfuri ca o balerina. Din cand in cand se oprea , ii arata copilului limba si-i striga ‘Ofticosule!’. Am luat copilul in brate si m-am pregatit sufleteste pentru explicatie.
– Plange prea usor, lasa-l jos, incerc sa-l invat sa se comporte ca un barbat ( sesizati ironia ).
– De ce plange copilul?
– L-am batut la sah de vreo 5 ori … sunt mai bun ca el, ce sa fac?
I-am dat copilului o acadea si prinzandu-l de maieu l-am tras mai aproape cat sa-i susotesc in ureche: ‘Vino te rog pana la bucatarie sa schimbam cateva vorbe’.
Pana la bucatarie Iubi a ramas doar in chiloti iar eu abia dupa ce am inchis usa dupa noi mi-am dat seama ca-mi lipseste sutienul. De obicei purtam altfel de discutii la bucatarie, de aici starea de confuzie a lui Iubi.
– Incurcati traficul, poate ar fi mai bine sa va opriti direct pe balcon.
– Da,da … pe balcon, a fost de acord Iubi, lasandu-ma fara pamantul de sub picioare.
L-am impins necivilizat.
– Esti in chiloti, te vad vecinii!
– Draguta si tu esti cam golasa, am auzit-o pe mama …
Cand am intors capul sutienul meu ii atarna pe-o ureche ca un ou fiert moale. Uitasem ca am adus-o cu mine. Se oferise sa faca ea pasca si sa stea cu copilul cat trageam noi o fuga la matusa Dorica sa aducem niste vin de tara.
– As pleca eu sa stau cu copilul in sufragerie dar n-am incredere sa va las singuri cu umplutura, asa ca aduceti copilul la bucatarie si voi continuati discutia in dormitor. Nu de alta dar trebuie sa apara tata cu apa minerala din clipa in clipa si stiti ca sta prost cu inima …
Rusinati am strans la gramada materialele textile si ne-am retras in dormitor.
– Ia mainile de pe mine ca pot sa ma imbrac si singura! Trebuie sa vorbim despre copil …
– Nu putem vorbi in masina?
– In masina asculti radio-ul …
– Mda …
– Cand joci sah, de fapt orice, orice joc joci cu copilul trebuie sa-l lasi si pe el sa castige …
– Sa trisez adica?
– Daaaaaa! In sfarsit ai priceput! ( sunt sarcastica )
– Nu e gresit? Adica il invat de mic sa triseze?
– El nu stie ca trisezi … il lasi sa castige si te bucuri cu el ca sa prinda gustul victoriei, sa-l ambitioneze, sa vrea sa castige din nou … copiii vor sa castige.
– Pai daca vor sa castige sa invete si sa castige pe bune …
– Asta e ideea dar invatatul asta se face cu rabdare si nu fluturandu-le pe sub nas cat de destept esti tu … Ce e asa de greu in a lasa si copilul sa se bucure de o victorie? Nu e o victorie deplina, e si victoria ta dar in loc sa-ti lasi orgoliul atins de obezitate ii faci program de jogging si accepti laurii pe capul copilului.
– Nu m-ai convins. Daca eu joc mai bine de ce sa-l declar pe el victorios de pomana?
– Pentru ca el e mic si nu stie intelesul cuvantului victorie, daca nu-i arati si nu-i dai sa guste un fruct de mango el nu stie ce e acela mango. Faptul ca tu te bucuri de ceva ce el nu intelege il face sa planga.
– Asa cum nu stiu eu ce-s alea pasiente … imi arati?
Dupa vreo ora Iubi se invartea pe varfuri cantand ‘We are the champions’, copilul plangea la usa semn ca nu uitase sensul melodiei iar mama striga din bucatarie sa ne grabim ca a sunat matusa Dorica ca a tras vinul in sticle si ne asteapta.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s