Pretentii sau dragoste

leonardodavincimonalisa

In ziua in care m-am nascut tata avea un plan. Intr-o tara care-si ascunde sub pres misoginismul pentru fragilul motiv de a profita de buna impresie a musafirilor in suirea pe piedestal a unui ego balonat de la prea multe sarmale m-as fi asteptat sa citesc macar putina dezamagire in ochii lui, doar nu eram baiat. Da’ de unde. Ma speria cu o multime de gingasii si giumbuslucuri doar ca sa ma faca sa-i zambesc. Tata era fericit. Mama se mai gandea caci era inca slabita. Mai tarziu aveam sa aflu ca atunci cand a primit vestea tata s-a tras putin deoparte din noua meserie de parinte si si-a zis intelept:
– Sa fiu al naibii, am fata! FATA!!! Fata lui baiat destept! O s-o invete tata ce inseamna sa fii femeie, femeie desteapta nu surogat. Sa revigoram specia ca de la o vreme ne da prea multa bataie de cap. Marul si Eva, acolo a fost buba. Daca n-ar fi avut atentie distributiva si ar fi avut ochi doar pentru Adam nu se ajungea aici.
Asa s-a facut ca am crescut pe stadioane, la masa de poker sau remy si cu baietii la o vodca. Cand am adus primul baiat acasa sa ne facem impreuna temele la matematica tata m-a convocat la o discutie ca intre barbati.
– Luluta, acum ca ai intrat in lumea intalnirilor amoroase e bine sa punem la punct niste reguli …
– Ce intalniri amoroase tati? Vorbesti prostii, de-abia ce-am lamurit o problema de siruri. Vezi tu, desi se lungesc pana niciunde si mai mult decat atat au niste vecinatati foarte stramte, epsilon nu altceva …
– Iar te dai desteapta?
– Tu m-ai provocat, ma iei la misto, n-ai vazut ca Mita e cu un cap mai scund ca mine? Singurul meu amor pe moment e matematica, nu ca m-as astepta sa intelegi …
– Tocmai asta e problema … La varsta asta toti baietii sunt mai scunzi cu un cap, dar se fac ei mari … si nu e frumos sa te folosesti de naivitatea si iluziile lor deopotriva. Sa rezumam: in relatii trebuie sa te comporti ca un domn, un gentleman, un domn englez, adica cu rafinament.
– Gentlewoman vrei sa zici …
– Nu exista asa ceva! Vad ca nu esti atenta … In relatii e important sa te comporti ca un domn.
– Tati am senzatia ca atunci cand o sa fiu mare o sa ma fac femeie, o doamna adica …
– Femeie nefemeie, important e sa te comporti ca un domn. Nu discuti intimitati in public, numai de fata cu baietii.
– Cum adica numai de fata cu baietii?
– Femeile barfesc … te stie tot orasul, barbatii mor cu secretul in vestiar. Ai chef sa te dai mare? Foarte bine, nu te opreste nimeni, da’ sa fie numai cand esti intre baieti. Asta e regula de baza. Corolar: nu-l reclami! Daca te-a inselat nu-l reclami la directorul general, la organizatia de partid sau la administratorul blocului. Te faci ca nu stii cu demnitate si eleganta.
– Adica ma declar fericita ca ma inseala? Ma enervezi!
– Invata! Noi barbatii nu punem pancarte ca ne inseala iubitele, le facem sa sufere in tacere.
– Orgoliul bata-l vina, de-aia …
– Poate dar e un mod sanatos al jocului de societate …
– Nu cred ca pot …
– Poti sa-i spui popii, ca de-aia s-a inventat spovedania …
– Nu-i de-ajuns, il arunc in strada pe nesuferit si gata!
– Nici chiar asa … el poate nu voia sa te insele, se mai intampla, uneori barbatii iubesc atat de mult o femeie, sunt atat de acaparati de ea incat nici nu-si dau seama decat prea tarziu ca alta i-a atras in patul ei …
– Asa zici tu … nicio pedeapsa … adica el imi umileste sentimentele si eu trec cu vederea …
– Poti sa-l bati … dar sa fie acasa, il bati pana-i suna apa in cap.
Curios dar acelasi lucru aveam sa-l aflu si de la bunica-mea mai tarziu cand a preluat fraiele educatiei mele din mainile tatei, nu de alta dar riscam sa devin prea eleganta in comportament.
– Daca te inseala nu-l reclami la directiune, da’ il bati de-i merg fulgii. Acasa.
– Cu ce-l bat?
– Cu ce apuci. Il bati sa tina minte.
Intr-o zi am intrebat si eu despre dragoste. Tata mi-a dat niste bani sa-mi cumpar o prajitura cat se gandea el la un raspuns adecvat. Seara mi-a deschis ochii asupra ‘Suferintelor tanarului Werther’ puse pe hartie de Maestrul Goethe. Tata nu era cine stie ce cititor dar avea fler. M-a mai intristat si Camil Petrescu in comentarii. Filmele insa ma faceau curioasa. Bunica-mea lacrima de cate ori o intrebam. Babele, nascute sub fustele unei epoci care permitea poezii cu rima doar in patul conjugal, scoteau din san pozele mosilor – chipuri cat o mie de cuvinte.
Cu dragostea esti pe cont propriu, cu oamenii esti pe sentiment colectiv, legiferat, delimitat si explicat. Ca eram pe cont propriu n-a fost greu sa-mi dau seama, dificil era s-o prinzi. Problema cristalizarii sarii pe coada. Intalneam cate un tip mai interesant deveneam brusc optimista, incepeam sa-mi fac o strategie … cand sa pun mana pe dragoste … abracadabra … disparea … Pleca carevasazica … daca era toamna in tari mai calde, daca era iarna la schi unde eu ma temeam de oase rupte, primavara nu intra in discutie, atunci toata natura forfoteste si e greu sa extragi detalii personale, vara la mare. Da, vara toata lumea pleaca la mare. Lumea cu dragoste. Cei nealiniati pleaca la munte, asceza si racoare.
Dupa un sir de esecuri in care variabila se incapatana sa fie epsilon si sa joace in vecinatati mai mult sau mai putin restranse m-am hotarat sa schimb radical viziunea despre sentimente si viata. Nu era frumos sa-i reclami, nu era frumos sa-i inoportunezi, iar ei isi facusera un obicei in a disparea inainte de bataia de acasa. Daca dragostea se tinea de smecherii si nu perturba mai mult decat putina imaginatie aveam s-o proptesc binisor acolo si sa-i pun eticheta pe gura. Sa mai zica ceva …
Am incercat prima data cu Elvis. Infierbantase multe minti … cam prea multe s-a dovedit, era usor de iubit. Tocmai pentru ca era la indemana, concurenta era acerba. A urmat Schwarzenegger. Era dur si foarte ocupat cu proprii bicepsi. O prietena de-a mea se intamplase sa treaca in acelasi timp printr-o perioada Eliade. Comunicau in vis, o aplecase spre meditatii … mi s-a parut interesant. Am zis sa incep de la elementele de baza, dar sa incep cu cel mai bun. Leonardo Da Vinci. Misterul Mona Lisei. Dragoste la prima citire, fara ochelari de vedere. Stiti ce epopee si ce martiriu este sa te indragostesti de cineva care le stie pe toate? Mai ales in vis, unde accesul la arhive e limitat. Perioada tatonarilor, despre care specialistii spun ca e cea mai dinamica, am petrecut-o mai mult la colt, pe coji de nuca. Nu numai ca tinea cu tot dinadinsul ca ultimul cuvant sa fie cel corect, dar aborda domenii in care paseam pentru prima data. Fara mila. Enciclopediile trateaza plebea fara mila. Informatiile sunt exacte, concentrate, erudite si apartinice. Din duelurile verbale se autodeclara invingator, in timp ce discipolii, masa de manevra care nu avea ochi decat pentru maestru, ii tineau isonul. In timp ce incercam din rasputeri sa mentin lupta activa, fara pierderea mainii, a palosului, evitand capitularea, am mai plecat urechea si la barfe. Da Vinci era un singuratic. Viata lui intima era guvernata de discretie si totusi semenii nu l-au lasat sa scape chiar cu fata curata. Relatiile cu femeile evazive. Relatiile cu barbatii mai calde. Si tata si bunica-mea isi facusera datoria exemplar. Vorbesti numai de fata cu baietii si practici discretia cu eleganta.
In Mona Lisa se intalneste spiritul uman, blandetea surasului, pacea cu sine. Ne inrobeste. Au fost ‘Gioconde’ si mai frumoase dar niciuna atat de aproape de omenesc, capodoperele sunt cu atat mai mari nu cu cat se indeparteaza de noi ridicand stacheta la stele ci cu cat de abil fura viata fara s-o imite. Asa e si cu dragostea, un tipat si o discretie in aceeasi nuca. Un limbaj al sufletelor, al semnelor, cel mai greu de inteles. Unii pretind ca-l vorbesc cursiv, altii ca au dictionar explicativ. Laudarosenii.
Il vad muscand un zambet in ‘Cina cea de taina’, despartit de zvonaci, adoratori, contestatari, sfatuitori prin siguranta de sine. ‘Asta e adevarul’. Poti sa incerci sa ingropi dragostea ca sa-ti creezi impresia ca tii totul sub control dar ea va invia de pe cruce in cea mai frumoasa poveste.
Te indragostesti de ceea ce lipseste din tine, nu de ceea ce e bine pentru tine. Bei apa pentru ca ti-e sete nu pentru ca-ti place gustul. Apa nu are gust, nici macar cel pe care i-l dai.
Iubindu-l pe Leonardo si cautand o revelatie am descoperit doua raspunsuri in mine, divergente in evidenta: o mare admiratie pentru femei si o mare rabdare in a descalci barbatii. Dragostea e disputa aparentelor invinse pe adancime in realitate.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s