Struţometrie

ostrich-head

Soarele pufni nervos,

stropind cu arşită pământul,

lumea se-ntorcea pe dos,

bodogănind cu de-amănuntul,

aerul scâncea molcuţ,

străbătut de-un arc electric,

singur, speriat, un struţ

îşi ascunse ochii, sceptic,

sub un strat gros de nisip,

să-şi astupe de furtună

temerile, un tertip

ce-i servea de pază bună.

Dup-o vreme îndrăzni

să se scuture de spaimă,

când un tunet îl pocni

pe auz, cu gust de dramă,

se-afundă adânc, grăbit,

strânse ochii tremurând,

se purta ca un smintit,

el, un suflet aşa blând …

Dar stihia desfrânată

îl infiora, strângând

gâtu-i lung, voind să-l vadă

de mânia ei plângând.

Îl scuipă pe pene, sadic,

el se-ndepărtă ascuns,

ne-ndrăznind s-arate, modic,

cum că frigul l-a pătruns,

când dădu de cap c-o piatră

şi-mbrăcă în stele verzi

mintea încă-nvolburată,

obosind în gând cirezi,

tropăind tunet şi fulger,

se lăsă în moleşeală,

de pe-un nor chemă un înger,

să-i vegheze ţeasta goală. strut.jpg

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s