Demenţă

frame

Îmi ia cuvintele ...
 Am ajuns să dorm
 lipită de rafturile bibliotecii
 ca să le ţin cu fruntea mea
împreună,
 dar mâna nopţii alege
 la întâmplare
şi ele dispar sparte
în funingine fină,
 fără să cunoască curăţenia focului
 ci doar răbdarea cărbunelui.
 Frazele mele rânjesc ştirbe,
 bâlciul literelor ascunde
 după cortine prăfuite
 mine hidoase.
 Fug fără să scap
 de laţul ei ...
 "De ce mă vrei singurătate?"
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s