Poveste de adormit un copil

weird animal heads

Fusesera niste ani buni pentru baieti. La 5 ani eram singura fetita cu drept de joc inafara casei fara bodyguard de pe strada mea. Dupa mine se mai inscrisesera ceva goluri dar erau inca la stadiul de carucior si suzeta. Cititorii care se plictisesc repede ma vor ingana ‘bla,bla,bla’, ‘s-o vezi cum incepe sa se laude ca toti ii mancau din palma, urasc genul asta de manipulatoare mica …’.
N-a fost sa fie asa din pacate. Era pe vremea cand barbatii inca aveau ultimul cuvant si erau atestati de la nastere. In Romania, in mahala, ca doar acolo m-am nascut nu in vreo metropola …
Baietii bateau toata ziua mingea sau se alergau cu puscoace de plastic in timp ce eu stateam cuminte pe o banca, cu o papusa in brate si nimeni nu ma baga in seama. Bunica-mea imi facea zulufi cu drotul, maica-mea imi apreta gulerase tivite cu dantela dar rochitele erau fermecate si ma faceau invizibila. Pana in ziua in care m-am saturat sa tot sed pe bobul de mazare si i-am dat tatei un ultimatum: ‘vreau sa fiu baiat!’. Tata este eroul suprem al unei fetite, nici nu gandeam ca mi-ar putea refuza vreo dorinta. Chiar si cu resurse limitate tata reusise cumva sa-si pastreze titlul. Si datorita faptului ca bunica-mea era plina de idei si bunicul avea timp liber. Dar tot el a fost cel care a trecut cel mai greu peste transformare. Tata era de parere ca orice fetita trebuie sa poarte parul lung. Bunica-mea nu concepea femei fara drept de vot sau care sa nu fi trecut macar o data prin tunsoarea bob. Bunicul mi-a facut rost de o sapca, tenisi si si-a cheltuit banii de tigari pe o minge de fotbal din piele. Oricum se lasase de fumat. Ma antrena de dimineata sub nasul baietilor. Rauvoitorii ar putea spune ca era santaj dar nimeni nu se putea atinge de frumoasa mea minge daca nu se juca si cu mine. Stiam eu ca ma puteam baza pe tata. Asa mi-am facut tovarasi de joaca. Si cel putin 10 motive care aveau sa-mi distruga relatiile la maturitate …
Daca marcam, era din ofsaid. Daca imi puneau piedica era fault de joc. Daca ii impingeam din umeri era cartonas rosu. Daca aparam 11 metri se repeta lovitura pentru ca imi dadusem ochii peste cap. Daca eram la pamant se lasa avantaj si jocul continua facand abstractie de mine. Ca majoritatea partidelor de fotbal la varsta aceea jocul se incheia cu o bataie generala si porecle cu efect lacrimogen. Eu suflam fluierul de start dar vocea tribunei incheia meciul cu scandari pertinente: ‘Nu ne mai jucam cu tine!’ ‘De ce?’ ‘Pentru ca esti fata!’.
Daca alergand mai repede ca ei castigam o cursa: ‘Nu ne mai jucam cu tine!’ ‘Pentru ca esti fata!’.
Daca dintre vardisti impuscam cei mai multi hoti: ‘Nu ne mai jucam cu tine!’ ‘Pentru ca esti fata’.
In fiecare zi luptam pentru egalitatea dintre sexe. Si eram la nord de judetul Vaslui. Cand am spart primul geam cu o piatra si vecinii au venit sa se planga pana si tata a exclamat: ‘Nu se poate sa fi fost ea, e fata!’.
Singura care nu se lasa intimidata era mama. Fata sau baiat nu ma ridicam de la masa pana nu terminam toate legumele din farfurie.
Anii au trecut si m-au gasit locuind si intr-un grup de fete. Pe strada noastra era un singur baiat. Niciuna nu voia sa barfeasca cu el. ‘De ce?’ se intreba.
‘Pentru ca esti baiat!’.
El mi-a adus aminte de toate poreclele cu umplutura de sutien care imi furasera lacrimi. Asa ca am inceput sa impart cu el toate secretele. ‘De ce?’ m-a intrebat.
‘Pentru mine esti fata!’.
Si astazi am ramas tot niste ciudati. Asa zice lumea.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s