Ce făcuşi Maestre?

Poarta-Sarutului-2

Bat bosumflată la Poarta Sărutului,
întunericul tace de după perdelele trase,
copiii din flori, cu rouă la gură,
contenesc gălăgia şi fac loc
stăpânului firii.
Trezit de partea cealaltă,
soarele mă priveşte nedumerit
când îi dau ‘bună dimineaţa’,
ridică Coloana Infinitului până la cer
şi-o poleieşte de sărbătoare.
Îl chem să deschidă poarta,
mă ignoră, dus pe aripi de-o Pasăre Măiastră.
Dau norii la o parte şi-l găsesc ascuns
în gândul Cuminţeniei Pământului:
– Maestre Brâncuşi, m-ai lăsat
cu poarta închisă …
– Numai eu te aud, am uitat pe Masă
cheile Tăcerii.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s