Lăcrămar

nicolae grigorescu - pastorita

Nicolae Grigorescu -Păstoriţa

Mai întâi aşteptă să se coacă strugurii. Negri, brumaţi şi dulci. Ca o perdea pe fereastra curţii, ascundeau luminii păcatul iubirii. Casa singură, ţinându-se strâns de mână cu un pâlc de mesteceni, înghiţea în sec, chinuind în jurământul tainei. Satul ar mai fi iscodit, dar hodinea fericit, după hârjoneala pruncilor.

Trăgea la malul prânzului, pe când însuşi soarele începea să picotească, mângâindu-şi pântecul plin, dând arsuri verdelui cu pricină la dogoare. Îi era încă tânăr arţagul, până-n boala iernii mai asmuţea ţandăra pământului, chiar dacă doftoroaia lună îi băga valeriană pe sub nas, la culcare.

O strigă de la poartă, chiar dacă cuşca nu mai ferise os de câine de pe vremea când ăl bătrân cioplea fluiere pe prispă. Toate ale firii îşi ţineau răsuflarea când bătrânul le dădea de-a gata şi se apuca de doinit. Acum liniştea era greu de urnit. Uneori se auzea glasul firav al Anuţei, terminând cântecele moşului în plâns, spărgându-se în dureri greoaie, care apăsau umerii şubrezi ai serii, obosiţi şi zăpăciţi de griji. Nu şi azi. Bărbatul îşi aruncă servieta şi haina pe prispă, îşi suflecă mânecile cămăşii şi o aşteptă cu braţele desfăcute. Ea luă mâncarea de pe foc şi fugi râzând, aruncându-i-se la piept. Un hohot plin, ca un fum de candelă, i se ridică din coşul pieptului, urcând o litanie până la Dumnezeu. Îşi lăsă capul pe spate şi apucă între buzele tari, pline şi frumos arcuite, peste care mustaţa smulgea amurgului umbra, boabele cărnoase, ca sfârcurile sânilor de ţigancă. Sucul i se prelinse pe gât şi-n gustul curat, al vinului neprihănit, o sărută până în zbaterea întunericului şi înapoi. Se iubeau şi uitau, şi-şi vorbeau sufletelor, şi vinul le îmbătrânea pe piele şi scurgea în ţărână taina împărtăşaniei. Anuţa întemniţă lumina, să poată trage noaptea de poale şi s-o îmblânzească, să uite de ducă, dar soarele nu ştia de-ndurare. Focul arde dorul până îi uită şi numele. Scotea bărbatul din braţele dulci şi-l lua îndărăt, la drum, fără timp de lacrimi şi reproş. Doar că atunci Anuţa îşi puse viaţa pe băţ. Cu bocceaua pe umăr şi teama neagră pe inimă, lua în palmă urma bărbatului.

Când îi era mai greu dezmeticelii, Manole vindea asigurări. Apoi oprea, ziua, la câte-o casă şi-i da la piuă orele, măcinând timp dulce-acrişor pe sâni de ibovnice.

Anuţa adormea la poartă, pe câte un suspin, până îi închidea gura. Se încâlcea anul pe ghem şi ea îl urma spăşită, dezbrăcând păcate în colbul uliţelor, lăsând răni, învârtite pe degetul durerii, până în capătul nopţii. Îngenuncheau zilele când dădeau cu ochii de pântecul ce se iţea dintre cămăşi, apărat de faldurile catrinţei şi încăpăţânarea brâului. Purta prunc şi suflet pe opincă de fier. Fiecare sat îşi spunea povestea. Ici-colo slove se lăsau culese de pe buze cuminţi, de copii. Când îi veni sorocul, lepădă copilul cu lacrimi, în linişte, căci pierduse pe drum glasul şi obiceiul de a zice. Maica Domnului îi stătu la cap şi femei bătrâne o târâră la râu, să-i treacă prin apă vie.

Când se-mplini anul ajunse înapoi acasă. Se copseseră strugurii. Îl găsi pe prispă, cu capul în poala Tudoricăi din vecini. Îi lăsase fetei grija gospodăriei şi a rodului grădinii. Numai la poama viei nu se înţeleseseră.

-Ai fost cu altul, Ană, cât am fost plecat.

-Fost.

-Te-a lăsat cu prunc.

-Lăsat.

-Nimeni n-are să te mai iubească ca mine, Ană.

-Nimeni.

-Nu m-ai aşteptat. Nu mai era mult şi aş fi venit acasă. Hai, Tudorică, nu mai e loc de noi pe aici.

-Nu mai e.

Pe Manole l-au zidit păcatele în case boiereşti. Bidiviii biciuiţi până la epuizare ai tinereţii târau nevolnici singurătatea costelivă, ignorată de păşunile grase. Anuţei pruncul îi aducea aminte.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s