Rugă vinovată

cold-church

Ai grijă de mine când mi-e noapte,
acoperă-mă-n plapuma braţelor tale,
lasă-mi cămaşa pe şold, gustă şoapte,
respiră-mi tăcerea, fă din palmă paftale,
trage-mă înapoi de picioare din vise,
aruncă-mă iar în prăpastia lor,
nu ştiu de ce îl tot strigi pe Ulise,
Itaca-şi recunoaşte unicul peţitor.
Ai grijă de mine când ziua mă rupe,
în mii de fărâme de rouă şi strig,
să mă lase la vatră, nu voi în trupe,
să-i lupt orgoliul ce mă zbate în frig.
Tu leagă-mă strâns în piele, cu vene,
ascunde-mă între-ale inimii tale bătăi,
orbeşte-mă cu sărutări fierbinţi pe gene,
cere-i timpului, pentru noi, alţi călăi.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s