Mina

ramon-bruin(Ramon Bruin)

Mă uitam transfigurată
la coala albă, imaculată,
de hârtie,
o mireasă ruptă din coasta
copacului,
cu aere de bătrâneţe,
poate absorbise din înţelepciune,
poate îşi mai amintea poveşti din frunze …
Era atât de frumoasă,
atât de frumoasă cum numai albul
mai poate îngheţa în vară!
Şi-n timp ce admiram
liniştea inimii,
se ridică un ultim oştean de cruciadă
şi, călărind pe latul mesei,
se aşeză să-şi facă tabără
la mine-n palmă.
Creion nebun,
drept-credincios de vorbe,
închinător icoanelor din cărbune,
ce-ar fi poftit
liniştea să ne-o curme
ori să ne stăpânească 
Ierusalimul gândurilor amare.
Se apucă să scrie
rime pentru poezii
şi, mai apoi, notă pe margini
multe semne de întrebare,
irosind magia secundei
doar ca să ne prindă-n joc,
pe mine – o suflare, 
hârtia – un sărut.
Dar noi codeam
şi nu voiam să-i facem pe voie
şi-atunci îşi ridică,
ca pe-o platoşă, radiera,
se şterse oftând
şi ne desenă în schimb
un lan cu flori de mac,
sânge răstindu-se la grâne
şi legănând pe umeri
albastrul zilei greu.
În miezul grăunţelor
a ascuns, din zâmbet, fărâme,
şi-am râs şi eu
şi albul pătat în argintiu.
S-a zguduit, de râs, şi el,
până şi-a rupt vârful
şi cu mândria dusă în ochii traşi pe

aburi de regret,
ne-a întrebat, cucernic,
mai înţelept şi vrednic de răbdare,
de nu aveam prin buzunar
bani de-o ascuţitoare …

hand-ring(Alessandro Diddi )

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s