Stele-n iele

fairy-1

O urmaream cu ochii obositi
lasand in urma satul, bostanii auriti,
isi ascundea sub ierburi, pe sub tacerea moale
soaptele vrajite de picioare goale.
Parul cernut inele de-a lunii lacrimare
se legana pe trupu-i cersind o sarutare,
sanii se strangeau balbaind un pic
pe sub camasa fina, dar rupt din borangic.
Opri pe negandite, vazui freamatul gurii,
ducea in ea gand aprig sa-l daruie padurii,
spusese mama bine si baba rea Domnica
ielele dantuie noaptea cand satul simte frica,
oare am sa-mi pierd privitul si dulce ascultarea,
va face ea din mine un val pierdut ca marea?
Ajunsa-n intunericul desisului de ramuri
se-mbratiseaza-n frunze, isi unduie aleanuri,
dantuie invartit pe bratul de lemn tare,
copacii-ngenuncheaza cersindu-i de iertare,
ma uit la ea, la luna, la fel sunt amandoua,
soarele-si pierde firea, se rupe-n mii pe roua,
simt ameteala cum ma prinde bland in palma,
eu muritor am vrut sa-i fur noptii o toamna.
Cad slab si aiurat de fosnetele hoate,
un gand imi da fiori, zana m-a prins in brate.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s