Vieti pe tipsii de argint (X)

 

Tuci pe cruci

silver-walnut

Mama imi pusese o camasa de noapte cu guleras si volane de dantela, un clopot mut de diftina, tacere moale si parfum de levantica. Pe solduri alergau boboci mici de petunii care se prindeau de maini in jurul gatului inflorind ca din palme prinse in rugaciune. Ma invarteam in fata oglinzii si parca niste ani plecau dincolo de poleiala de argint si ma intorceam o fetita intr-un dans pe varfuri, pe varfuri fara amintiri. Doamna Otilia intredeschise usa si aproape timid intreba daca vreau sa primesc o poveste de adormit copiii. I-am facut semn sa intre si am sarit in pat tinandu-ma cu dintii de clipa aceea de fericire, ratacita din trecut. Isi stranse salul zdrentuit cu lana in jurul umerilor frumosi si rotunzi si se aseza pe marginea patului. Usa se dadu in laturi si Maria intra urechind o tava pe care rasuflau din greu aer de locomotiva trei cani grase de portelan. Lapte cu cacao. Ademeneau somnul pe aceeasi ulita ca-n copilarie, asteptam la poarta cu ochi frumosi si inima usoara. Am dus cana la buze si o arsita placuta a fugit sa mi se stinga in burta. Maria nu pusese cacao in lapte ci coniac din cel fin, frantuzesc. Am inceput sa radem toate trei, ca niste vrabii iesite din iarna, ascunzand penele sure printre muguri crapati de nerabdare. Maria incepu sa-mi impatureasca hainele si sa le aseze frumos pe scaun. Dintotdeauna am fost nepasatoare la durerile imbracamintii. Nu era de mirare ca nu ma placea si facea din mine o oarecare. Doamna Otilia se lasa pe perne si scoase din buzunar o nuca. O nuca de argint cum nu mai vazusem. Mi-a adus aminte de o poveste de demult, un tata care uitase sa-i aduca fetei un dar din calatorie si in drum spre casa rupse din padure o crenguta de alun, o crenguta de alun din cel fermecat. Nuca doamnei era dintr-un altfel de copac fermecat, era vie. Doamna mi-o aseza pe palma si ma indemna s-o deschid. Nuca se desfacu in doua si creierii adapostiti de cochilie se aratara mandri, slefuiti cu rabdare, dornici de a fi laudati de perfectiune. Era de-o frumusete stranie, o umbra fara intuneric. Am inchis inauntru secretul si am acoperit-o cu palmele. Glasul molatec al doamnei s-a apucat sa ostoiasca aerul flamand al odaii:
– In acte o trecuse tata-sau Nuca. Mama-sa, o frumusete a vremii, o gandise ca pe o Irina dar in ultimele luni cu burta la gura o razbise mahnirea ca isi pierdea gingasia care ii pusese targul la picioare. Incepu s-o alinte Nuca, o Irina care se lasa greu de desfacut. Cu chipul mama-sii greu de dus pe umeri Nuca crescu parca cu teama, palida si tacuta sa nu-i sperie admiratorii. Degeaba comandase Leonora fiica-sii funde si rochite de la Paris, incaltari facute de pantofari vestiti din Bucuresti, Nuca pastra o umbra vinetie pe ochi si in preajma ma-sii se inchidea ca un paravan. Ignorata de sufrageria adultilor Nuca se agata de fustele guvernantei, o femeie in varsta care punea ordine in carti sambata si duminica. Nuca crescu intre file si coperti, imparteau aceeasi culoare, aceeasi lumina un pic inmuiata in cafea , un pic amaruie. In cealalta jumatate de viata Nuca isi amesteca confuziile cu copiii servitorilor, obraji ascunsi sub noroi, in copaci, incalecand telegari inchipuiti, cu tolba de sageti pandind dusmanii rosiilor si castravetilor din gradina. La paisprezece ani doar bunica-sau, care era judecat de miop, simti cat de placuta era aura fetei. Sterpeli din lada de zestre a nevesti-sii zece linguri de argint si incarcand birja cu o cosarca de nuci opri abia la marginea targului, acolo unde tiganii atarnau carpe colorate pe sarma sa cheme vantul in ospetie, iar apoi il jefuiau de puteri si suier. Femeile faceau vraji pe luna plina iar barbatii se spalau pe mani cu lumina rece. Asa li se dusese vestea. Batranul Bavol era cautat de fete boieresti, vorbea pe limba metalului si-n loc sa-l tina rob ii zidea libertatea. Batranul ii ceru sa-i faca nepoata-sii o nuca, o nuca de argint. Munci Bavol un an cu batranul plangandu-se de dupa umeri ca nu-i ajung zilele. Apoi in toamna umeda batranul se lasa acoperit de frunze si Bavol cunoscu pentru prima oara disperarea. Nucile isi tineau strans sufletul la gura. Pe fundul cosarcii, ascunsa parca de ranjetul de rachita, astepta cuminte ultima nuca. Bavol capitula. Topi cativa bani din salba tigancii sa-i poarte noroc si desfacand nuca o cufunda in baia de argint. Dupa mai multe cufundari si aspre renuntari se apuca sa dea luciu camasii de imprumut. Apoi spoi cu lacrima de funingine semnele de batranete, ii puse o cheie mica pe-o parte ca sa nu se arate oricui si fugari o mana de puradei sa aduca fata. Cand nucile s-au vazut una pe alta n-a mai fost chip ca cineva sa le desparta. Bavol n-a fost gata sa renunte la nuca asa ca a pastrat fata. Satra a plecat in graba si n-a fost nimeni sa-i ia urma. La conac boierii nu se intorsesera inca de la Paris unde Leonora, sub pretext ca face trusou saracei fete, se iubea cu un poet platit de barbatu-sau sa-i prezinte in societatea literara. Servitorii au cautat-o pe Nuca in van. Peste ani maica-sa avea sa se tina cu mana de inima cand sfatuita sa-si petreaca iarna la Roma pentru a scapa de o haraiala in piept se vazu in galeria palatului, unde fusese invitata, pictata contesa. Bavol marita fata din dragoste, cu cel care stiu cel mai bine sa dea inteles tacerii argintului. Unul dintre baietii Nucii a adus nuca inapoi acasa s-o arate bunicului dar gasind o copila ingrijind de lumanari o darui pe viata.
– Dulceata domoala de pere si incapatare de nuci, asa placinta ma gandesc sa va coc de dimineata, incaleca saua Maria si trase usa dupa ea.
Eu si doamna am ramas sa ne mai zambim cateva minute. Bautura pusese oleaca de ceata in calea povestii dar orologiul ne ierta de toate si decreta ca noaptea era inca buna. Sub ferestre un batran cu coaja tare pe degete rasufla greu tragand cu urechea.

rebecca-harp-self-portrait(Rebecca Harp – Self portrait)

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s