Dă-mi iarnă

snow-eyes

Iarna dă-mi pe gură ger,
să-l aprind, să-l ard pe faţă,
să-l amân, apoi să-i cer,
să-i pun pe suflet flori de gheaţă.
Iarna dă-mi pe mână viscol,
să-l resping şi să-l aduc
până-n prag, să-i dau ocol,
să nu ştie unde-l duc.
Iarna dă-mi pe ochi ninsoare,
să-l alin, să-l molipsesc
de căderea în visare,
cu gust alb, nepământesc.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s