Manual de secretara fara secrete

secretara-2

Lorelei era regina secretarelor. Diriguia peste 13 secretare, servea 3 regi ai finantelor si facea schimb de mici servicii cu asistentele lor personale. Desi pachetul salarial era unul exceptional, era meritat pe deplin. Muncit pana la ultima tandara sarita. Nevestele o tratau ca pe o fata in casa. Una dintre ele chiar avusese neobrazarea sa-i ceara sa-i curete sandalele cand fusese surprinsa de ploaie. Nu-si anuntau niciodata venirea , se opreau in cadrul usii asteptand sa fie salutate, complimentate pentru eleganta, conduse la consort dupa debarasarea de eventualul pardesiu sau umbrela. Desi nu aveau nici martor nici dovada o considerau amanta de serviciu si singura persoana de blamat pentru toate neajunsurile matrimoniale. Cand sotii ajungeau acasa mirosind a parfum erau sunate toate suratele din comitetele filantropice cu vizibilitate media. La insistentele celor sensibile la suferintele altora doamna se prezenta dis de dimineata la birou, se plangea sotului de anxietati intamplatoare si ramanea in grija secretarei pana primea in compensatie fonduri pentru un nou Vuitton. Asistentele ( mai scolite ) se declarau lesbiene inca de la semnarea contractului de munca, astfel puteau strecura o viata sexuala sanatoasa in timpul programului. Cat inca mai nutrea speranta ca va gasi timp si un idiot care s-o creada cand o ia de nevasta, juca si cartea uratei. Isi facu parul permanent, isi starni niste cosuri facand exces de savarine si se imbraca de la supermarket-ul de unde se aproviziona maica-sa cu manusi de cauciuc si detergent ieftin. A speriat toti clientii. Partea buna a fost ca niciunul nu avusese curajul sa-i guste cafelele. Partea proasta a fost ca toti au cerut discount pentru expunere tangentiala la prostul gust. N-au concediat-o doar pentru ca scurtase sezonul de cumparaturi al jumatatilor casnice, ocupate sa organizeze cine reparatorii. I s-a pus totusi in vedere ca femeile de serviciu lucrau in tura de noapte.
Mai erau si amantele de drept. Vesnic nemultumite de cadourile pe care ea le alegea la cerere expresa. Era trecut in fisa postului sa protejeze ochii nevestelor si sa tina in frau, eventual sa piteasca in momente critice, entuziasmul turbulent al celor tinere. Cu temperamentul celor imbatranite frumos nu era de glumit.
Slujba ei era de fapt sa piguleasca puf de pe toate paltoanele. O perie de haine cu par moale ca sa nu zgarie, cu inteligenta, sa nu devina ostentativa, cu intuitie, sa se faca pe loc nevazuta, maternala pentru toti neispravitii universului. Pentru ca banul randuia vieti, regii finantelor, carora li se supusese, nu plecau in deplasari fara amanta, asistenta, secretara si cardul platinum.
Daca ar fi vrut sa faca un copil ar fi trebuit sa programeze actul sexual strict in jumatatea libera a pauzei de masa sau in timp ce-si usca mainile dupa folosirea toaletei. In putinele ore pe care le socotea ‘noapte’ era prizoniera refacerii resurselor de energie care-i invarteau cheita. Lipsita de povara iubirii, pana si parintii uitau de ea cand nu-i suna cu lunile, se asteptase la o avansare rapida in cariera. Nu degeaba in concedii absolvise facultati online si-si sulemenise CV-ul cu cerneala de pe doctorate. Simtea ca viitorul era la indemana.
Dar a venit o zi de sambata, cu sania caci zapada le pusese noaptea pe ochi taxi-urilor iar strazile isi luasera liniile intermitente la purtare incognito si consiliul de administratie se reuni in regim de urgenta. Nu pentru dezapezire, ci alungat de mirosul gras de sarmale de acasa si de obiceiurile bahice ale ajutoarelor venite sa framante cozonacii. Craciunul se incapatanase sa nu poarte ochelari luand cate un domn drept sarac ori un altul. Si intotdeauna invers. La servirea ceaiului cineva proptise din greseala tava cu biscuiti spritati de gura interfonului. Astfel intamplarea ii aduse la cunostinta ca era trandafirul japonez preferat al tuturor si ramanea in colectie, inutil sa mai spere sa devina vedeta in sera. In noaptea aceea plati pentru sex, nu avusese niciun chef sa doarma.
La prima conferinta, intaiului rege chemat ii arse din greseala camasa. Fierul de calcat pus la dispozitie de hotel protesta scurt-circuitandu-se impotriva aburului ce-si gasise condensul la el in plamani. Pierdu timp la achizitionarea uneia noi si textul redactat de domnisoara asistenta nu mai apuca sa fie puricat de infatuari gramaticale. Demult nu se mai rasese asa mult la ideea de investitii financiare. Fusese salvata de la sanctiuni banesti de invitatia la o intrunire a Natiunilor Unite a celui de-al doilea rege. Precaut, Maria-Sa ceruse fetei in casa sa-i umple jumatate de valiza cu camasi si-si priva asistenta de un three-some ca sa aiba timp sa satisfaca textul cuvantarii din toate punctele de vedere. Laptopul, privat la randul sau de somnul de inteligenta, proiecta pe fondul spilcuit al speech-ului imagini inedite de impreunari umane pe care nu reusise sa si le scoata din minte. Natiunile Unite au inteles odata pentru totdeauna ca nici macar copiii din Africa nu erau adusi de berze second-hand, ca aveau probleme cu viza si alergii alimentare. De data asta nimeni nu mai avu timp sa banuiasca ceva, o facusera si-n lung si-n lat. Drept urmare al treilea rege o inhama la caruta semnarii unui contract vital pentru firma. Un contract cu Statul. Isi pusese in gand si s-o ravaseasca nitel, se cam saturasera de atata corectitudine. Pregatita sa faca fata unei concedieri, Lorelei isi ascuti dintii cu fiarele dentistului care avea cabinet particular la parterul blocului in care locuia si bifa doua greseli de concept in ciorna contractului. Regele cu numarul 3 nu-si dezlipi mana de pe stampila cat supraveghe negocierile, din picioare pentru ca ar fi fost dureros sa se aseze. Sunt dureri care in loc sa le stea barbatilor pe umeri li se lasa in jos.
Pleca fara recomandari, barfele corporatistilor se bucura de o piata de desfacere mai bogata decat a ziarelor de scandal. Isi facu propria scoala de secretare, sumar refuzate la angajare de spaima contaminarii cu virusul justitiei intrinsece. Lorelei se reorienta spre tronsonul nevestelor vesnic stramt imbracate. Mare parte incepusera deja sa preia mai mult de jumatate din companii la divort, pe langa ursuletii de plus ai copiilor. Piata comuna se descompusese in diviziuni monosexuale.
De nicaieri, la cererea experta a nibelungilor, satui de defrisari fara scancet si fara noima, fu luat pe sus, de la barul celor 18 ani intarziati si furiosi, Richard Wagner. El readuse in discutie, pe modelul ‘serenada cu zvac’, inelul. Maritata, Lorelei se distribui in toate rolurile principale: nevasta, secretara, asistenta, amanta, cameraman si regizor. Alesul se ruga de ploaie, sa mai numere niste ani. I se oferise rolul de ficus administrativ.

secretara-1

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s