Fraudulina

pacalici

Să te ferească discernământul de pronia cerească! Pe când îmi făcea vânt din Rai în lume, l-am prins pe Dumnezeu încercând să-mi vâre ceva în buzunar.
– Ce tot moşmondeşti acolo, Doamne? Au luat chinezii toate valizele? Unii au lăsat înscrisuri cum că ar fi plouat cu peşti şi mata te absolvi, trecându-mă pe mine la transport ilegal. Şi mai sunt şi minoră!
– Petre, ăsteia cu anestezie!!!
Aşa m-a ignorat Dumnezeu şi sub scuza gazului ilariant mi l-a zidit între sprâncene.
„Ce ţi-e scris, în frunte ţi-e pus”, poporul Lui a găsit explicaţia.

– Căţeluş cu părul creţ / fură raţa din coteţ …
– Luluţa lui tata, ăsta-i dalmaţian, n-a găsit tata caniche.
– Nu vreau dalmaţian!
Oricum era pentru soră-mea.

La fel şi cu brazii de Crăciun. Când ajungeam eu la rând, mai erau doar molizi. Ciufuliţi.

Pe unde întorceam capul, îl vedeam doar pe el. De după jumătate de oglindă, între coperţi, după primul capitol şi cu mâna la ochi. O sculptură perfectă, care nu se potrivea pe niciun mulaj. Aproape toată viaţa am crezut că sunt în căutarea unui om, o scorbură căreia să mă bag în suflet. Doar că prin scorburi nu prea am găsit veveriţe, ici-colo câte un buton de ‘reject’. Slavă stelei din frunte, că erau de plută!

Dumnezeu a amestecat bine perechile, abia acum îmi dau seama cât de greu i-a fost să scape de păcălici.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s