Medicaţia tăcerii

miracle-grow

Sunt un amalgam de chimicale
irosite în natură, dar puse împreună, artificial,
dacă nu mi-ar fi găsit un nume, la-ntâmplare,
aş fi fost doar un sac cu îngrăşământ de flori, uzual.
Grădina mă acceptă cu rele şi cu bune,
uneori aproape cred că şi florile mă iubesc,
aşa cum te îndrăgosteşti de doctorul ce-anume
se luptă să rămâi, când alţii părăsesc.
Mi-ar fi plăcut să fiu şi eu o roză,
măcar un nufăr înecat în plâns,
dar ca să-ţi dea din inimă o doză
pe cerere îţi trebuie-un răspuns
chiar de la Dumnezeu.
În lumea cu valenţe de-mprumut,
deşi m-aude şi pretinde că-i ateu,
zeul iertării mele este mut.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s