Mâini fără m(â)ine

hand-eye

Îţi privesc degetele,
alergându-se singure,
ca într-un film mut,
numai gândul
le mai scrie pe hârtie.
Când te iubeam,
împroşcau curcubee pe cer,
scriau poveşti,
fără să se oprească 
la fiecare mirare,
împleteau de pe vârfuri
cosiţele vieţii
şi împreunate pe palmele mele,
luminau înlăuntrul
lui Dumnezeu.
Azi par stinghere,
ca o mătură obosită,
lăsată să adune
de pe jos amintiri.
Alte mâini le rotesc
şi dansează pentru alte glasuri,
dar din unghiul meu obscur
ele s-au mutilat
în alb şi negru.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s