Poveşti cu bărbaţi (II)

boy-and-girls

Trombon de cal troian

Era un chin să-l privesc. Mă iubea şi lupta din răsputeri să nu se vadă. Un coş pe frunte, pe care îl acoperea cu jumătate din cutia cu pudră a maică-sii şi, nesatisfăcut, lipea în cruce şi două benzi de leucoplast. Mă uitam în oglindă şi din scalp se zvârcoleau, ieşind, nişte idei, târându-se pe obraji ca nişte şerpi de lână netoarsă, lacrimi de apă dulce, uscându-se pe faţă, trăgând pielea într-o Sahară a farselor cu duduiţe. Buzele mi se subţiau, ascunzându-se sub limbă , mute şi necuviincioase.
Lumea îşi deghizează zonele absurde în nuanţe fericite. Unde e culoare, e nepăsare cauzată de o inimă uşoară sau o disperare sofisticată a trăirilor.
Râdeam mult împreună. Ca într-o convorbire la telefon, pentru el devenise esenţial să nu ne atingem. Atinşi, bărbaţilor li se comută centrul de greutate al raţiunii. Şi mai e şi vorba aia, că în spatele unui bărbat de succes se află o femeie puternică, adică cineva care şi munceşte, ceea ce îi repugnă celui ce preponderent gândeşte. Indiferent dacă a fost slobozită în lume de un bărbat sau de o femeie, tot o ironie rămâne. Aparent pare o mostră de gândire justificabilă, la fel de importantă ca şi cutia cu farduri a unei femei. Un fel de ironie care bate din palme. Dacă ea aparţine unui bărbat e doar o parte din discursul de acceptare a nu ştiu cărei încununări, pe când era beat şi exaltat. O ironie sub semnatură a celui ce admiră, conservator, eternul feminin, oferindu-i cel mai important loc în viaţa lui, locul doi.
Pentru a se încrucişa spadele sau pistoalele în duel, trebuie ca cel ofensat să accepte provocarea. Degeaba îl plesneşti cu mănuşa peste faţă, dacă el împietreşte neghiob, pufnind în singurătate că matrapazlâcurile astea sunt ilegale.
Deşi îmi vopseam părul şi pleoapele, îmi cumpăram doar sutiene cu burete sisific şi învăţasem de la o senzuală să-mi mişc şoldurile cu aparentă delăsare, prognozele previziunilor mele cincinale în amor se înecau în malurile alcoolizate ale eşecului. Când nu ştii ce să faci şi nici nu prea ai ce să faci , când nu ştii ce se întâmplă, dar eşti pregătită să se întâmple ceva: ‘cherchez la femme!’. Aşa am ajuns să caut o prietenă.
Ne-am închis tustrei în camera de cămin, nu altundeva ci într-unul studenţesc şi ne-am apucat serios de învăţat pentru examen. Ne completam perfect. Unde-i unul nu e doar putere liliputană, dar şi iscodirea necunoscutului e modestă. Îmi depăşisem norma cu două cursuri, doar pentru că anticipam aranjamentele de mers la culcare. Deşi mă atingea, ca din întâmplare, la orice nelămurire, a ales să doarmă cu prietena mea. De sex nu se punea problema, pe vremea tinereţii mele exista decenţă şi în exhibiţii. Odată cu zorile mi-au crăpat pe ochi nişte întrebări mute.
– Pentru că e o pradă uşoară, a răspuns evaziv.
Am luat examenul toţi trei. Am băut până la zăpăceală, cu toată grupa. A doua zi le-a spus prietenilor că-s curvă.
Veni, vidi, vici!

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s