Imposibilul păcat

loui-jover-femme-fatale ( Loui Jover – Femme fatale )

Oh, ce puzderie de vise

se-nchid în galaxii pretinse

a sta pe boltă, când, pe seară,

îmi iau blestemul la subsuoară

şi, fugăriţi de-ai lunii colţi,

plimbăm potcoave de cai morţi

prin aticul lui Dumnezeu,

unde ne uită, mai mereu,

între coperţi pline de praf,

sub o icoană, pe o scripcă de taraf

fără arcuş, doar plâns pe strună,

ce-şi vinde ieftin, doar pe-arvună,

tăcerea care altădată

murea pe sâni bogați, de fată!

Fumăm din stele un chiştoc,

poate din alb s-avem noroc,

un rotocol, zbor de pripas,

să-i stea lui Dumnezeu pe nas,

măcar atât cât o să mulgă

din vise calea cea mai lungă,

să ne-o aştearnă la picioare,

să ne hrănim pe inimi goale

cu zmeuri şi căpşuni din rai,

din miere să ne ungem strai

şi când o crăpa de zori,

să am argint la subsuori.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.