Piroştenie

coltunasi-cu-branza-dulce-51_800x531

Ne încropim din ouă şi făină,
raţii, cu lingura, de ulei şi sare fină
şi ne frământă tata cu migală,
cât mama pregăteşte umplutura ideală.
Uneori prune sau de dă frigul magiun,
alteori nuci sau cartofi ce nu spun
nimic, tac, sub invazia de ceapă prăjită, 

aducând la masă o cină tihnită,
câteodată numai varză murată şi chimion,
ne împătureşte mama de parcă am avut ghinion,
„ce-i rău în a fi câteodată picantă?”,
ar mormăi nişte bere, un pic îmbufnată,
dar când ne umflă cu brânză şi stafide,
îngălbenesc de ciudă şofranuri parşive,
şi, date prin vanilie, mirosim de la o poştă,
de ne strigă ciupercile că suntem neam de chiroşcă,
alteori feciorelnice, ne dă doar cu dulceaţă
şi din cocos, snopit, un pic de mătreaţă,
iar când ne vede tata, după o săptămână,
toarnă peste noi un borcan de smântână,
sub ploaie de zahăr ne alintă festiv,
noi, colţunaşii, avem un calm inventiv,
dar când dă foamea-n noi, nu e de glumit,
ne umpli cu carne, iar prin unt topit
ne tăvăleşti cu o mână, tremurând pesmeţi
şi aştepţi până se-ncruntă la tine, bruneţi,
iar de vrei să ai în dragoste noroc,
pui două porţii şi le serveşti la un loc!

coltunasi-1

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.