Elegie pentru alergie

kids-zip

Şi se făcea că m-alerga pe stradă,
ca într-un vis cu dezlegare de la centru,
îl mai împiedicam, din când în când, în acoladă,
în contraziceri nu e loc de gen neutru.
Nici nu-i păsa de coarda ce dădea s-o-ntindă,
chiar dacă n-ascundeam intenţia să sap
după detalii aspre, ce-i dădeau dreptul să pretindă,
că e un dur şi să se dea de-a berbeleacul, peste cap.
Mă hazardam să îl descalţ pân’ la călcâiul lui Ahile,
o semnătură aşteptam pe declaraţie,
voiam atât cât se mai număra cu zile,
să se încline şi să răspundă la ovaţie.
M-a prins de mânecă, strâns şi nefiresc,
cu palma peste ochi priveam din unghi obtuz,
urechile ciulite sperau s-aud-un „Te iubesc”,
dar veni, jalnic, un gâfâit: ” Mă iartă, sunt confuz …”.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s