Crestinarea pacatului

separate-beds

Azi noapte am adormit
pe resemnarea in mutenie
a camasilor tale,
un plans de nasturi izbit de sifonier,
buzele-mi crapa de atata sfintenie,
un veac crud, alungat din vesnicie,
te tine prizonier.
Azi noapte ielele noptii
au terfelit cearceafurile nuntirii noastre,
Dumnezeu ocupat
cu o piatra indecent filosofala
a trimis toti ingerii la oaste.
De dimineata un arhanghel chel,
cu chipiu lasat pe o ureche
mi-a inmanat infasurata in drapel
inima mea – erou cazut la datorie
si plang de datul tau
la disparuti
si de oloaga ce-a ramas
sa apere durerea-n mine,
razboi inchis din lipsa de recruti.
De-amiaza arde-n soare stoic
cuvantul ce-am trimis
la carmuirea de-asfintit
sa ne-nfloreasca-n carul alegoric
pentru parada celor ce-au mintit
ca nu se mai iubesc
ca sa salveze, de la ghilotina
neinsemnatelor lumesti,
iubirea trandava,
cu ifose de primavara,
tu doar existi
chiar daca nu stiu unde esti.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s