Indulgenţe de mamă soacră

watermelon 1

Stăteam cu ochii pe ceas şi nu ajuta la nimic. Miezul nopţii a trecut grăbit, nu avea chef. Nici ora 1 n-a fost mai prietenoasă, iar restul orelor m-au privit de sus, pe jumătate dezbrăcate. Pe unde umbla? Odată mi-a spus că aproape că a dat nas în nas cu Dumnezeu. L-au trezit clopotele reîntregirii – alarma ceasului, care aduna lumea de pe drumuri. Altădată a luat masa cu Angel-Alina. Numai eu gătesc fără aditivi, deoarece consider că e prea scump să comanzi şi să nu-ţi placă. Pe mine de ce nu mă primea Dumnezeu în audienţă? Nici măcar nu puteam dormi … În sfârşit … târâş-grăpiş a venit ora 5! Dacă mai strănutam de două ori, era timpul să mă trezesc. Să merg la slujbă … aia de duminică, unde dacă erai cuminte şi nu mâncai de dimineaţă, îţi dădeau Sfânta Împărtăşanie. De la ailaltă slujbă făceam bani de pâine. Ora 5 avea deja dureri de cap, fără să fi făcut absolut nimic. Nu mai aveam aşteptări, când a bătut la uşă. Mai întâi timid, de frică să nu trezească toată casa. M-am grăbit să-i deschid, în vârful picioarelor, punându-i degetul pe buze, implorându-l, pentru o vreme, să ne înţelegem doar din priviri. Şi-a aruncat pantofii pe jos şi, strângându-mă în braţe, a început să mormăie că îi e foame. Doamne, Dumnezeule! Mama avea un somn aşa uşor … precis o să-l arunce afară din casă! După 10 minute de linişte, m-am dus să verific dacă nu plecase şi ea să-şi dea citate din cărţi cu Dumnezeu. Puteam să jur că se prefăcea că doarme, ca să poată trage cu urechea! M-am întors la bucătărie, unde prăpădul era în pregătire. Scosese toată mâncarea din frigider, îşi scosese şi şosetele şi, înfigându-şi dinţii într-un piept de pui, se apucă să-şi dezmorţească degetele de la picioare. Clefăia fericit, îşi lingea buza de jos, uşor lăsată, prelungea mmm-uri, umflate din plămâni, alungând apoi, disperat, consoanele pe gât. Pentru că toată scena mă lăsase cu gura căscată, m-a hrănit, fără să cârtesc, cu bucăţele de carne, culegând firimiturile scăpate pe bărbie. Ne-am fugărit prin bucătărie, înscriind eseuri cu ştergarul proaspăt spălat şi îmbălsămat. După ce m-a extenuat, m-a aşezat pe scaun şi cu picioarele rezemate de masă, a început să scuipe sâmburi de harbuz peste tot în bucătărie. Mama avea să aibă un şoc, când s-o trezi cu ochii pe filtrul de cafea. A trebuit să-l duc în spate până în dormitor, băutura îşi făcea, în sfârşit, efectul. Mă pregăteam să mă furişez înapoi în bucătărie, să deretic un pic, când am auzit-o pe mama ţipând. Era rândul meu să o fac pe-a adormita.
Mama ne-a interzis accesul la bucătărie nesupravegheaţi, dar nu l-a dat afară din casă. Am speranţa că, în sfârşit, au început să se placă.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s