Sentinţa se amână

Era trecut de miezul nopţii
şi-n butelcuţa cu sineală
se văicăreau de frica morţii
cuvinte fără tencuială.
Peniţa nu putea să doarmă
şi strecurându-se-n decor,
să stingă neaşteptata larmă,
se oferi judecător.
Amorul avea fustă scurtă
şi decolteu exagerat,
un tatuaj cu crini pe burtă,
machiajul un pic cam încărcat.
Iubirea-n bluză de mătase,
cu năsturaşi închişi la gât,
credea că muzele frumoase
îmbie doar din ochi … şi-atât.
După un ceas şi jumătate,
sătulă de-atâta smiorcăială,
peniţa cu pretenţii de dreptate
se apucă să bea sineală
şi după un sughiţ şi-un zâmbet plin,
luându-şi un aer gânditor, complex,
peniţa ceru linişte şi, din senin,
le întrebă de n-aveau chef de sex.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s