Sobrietate in ebrietate

naked-in-the-rain

Moştenisem casa de la o mătuşă nemăritată. Notarul care s-a ocupat de acte nu mi-a permis să mă minunez dacă fusese fată mare … până la capăt sau numai pe o bucată de drum. Oraşul era mic, discreţia în faţa străinilor – zid de cărămidă. În rest informaţia circula liberă, fără secrete, după cum aveam să aflu. I se spunea Nebuna. Aşa mă strigară de-a doua zi copiii din vecini crezând că şi-a făcut operaţie estetică. Vânzătoarea de ţigări mi-a pipăit sânii, auzise de silicoane şi credea că aş putea participa la o oră deschisă la fiu-său la grădiniţă. De ce făcusem 35 şi nu eram măritată? N-aveam habar de ocolişuri la aşa întrebare. Stră-mătuşă-mea, mama Nebunei, fusese o devoratoare de bărbaţi. În cimitir i se alocase o alee întreagă, alături de mare parte din foşti, restul se ascunseseră dupa neveste, fără leac de frică. O învăţătoare de peste drum se plânsese că ieşea noaptea din criptă şi-şi făcea de cap cu bărbatu-său. După o vreme amărâtul dispăru. Îl declară la poliţie femeia care rupea bilete la cinematograf. Neoficial avea un copil şi cu ea. L-au găsit în cavoul babei, beat mangă şi otrăvit cu stricnină. Învăţătoarea a fost trimisă să îmbunătăţească caligrafia, pornind de la bastonaşe, la Jilava.
Cui aveam să vând casa? Uneori ţi se face pur şi simplu milă de necuvântătoare.
Toamna, care pândise de peste umăr, dădu drumul din lanţ ploilor. Abia terminasem de curăţat un colţ de bucătărie de igrasie. Cu coatele pe pervaz mă întrebam pe cine să angajez să repare grădina. Mătuşă-mea plantase tufe de iasomie şi zmeură de jur-împrejur dar lăsase mijlocul gol, cu iarbă tunsă la mustaţă. Un şchiop venea o dată pe lună cu o sticlă de rachiu şi o coasă. Când l-am rugat să înceteze a uitat să-şi mai tragă piciorul dar şi-a pierdut brusc auzul.
Se înserase şi nu ştiam de ce nu găsesc răspuns. Abia între două ridicări de sprâncene succesive l-am remarcat. Se postase în centrul priveliştii, cu picioarele uşor depărtate şi după ce am făcut un schimb rapid de priviri a început să-şi mişte lasciv şoldurile, să se dezbrace, găsind timp să-şi mângâie torsul şi să-şi încordeze demonstrativ antebraţul. Nici n-a durat mult până să se fâţâie gol-puşcă. Luna refuza să-şi arate faţa. De întuneric nici nu mai vorbesc. Bărbaţii sunt peste tot la fel, nu ştiu de ce încă mai sper să văd unul ţinând o lanternă între picioare. După o sticlă de afinată parcă arăta mai bine. Mătuşă-mea ţinuse cămara plină. Zmeurata o păstram pentru Crăciun sau în eventualitatea că-şi prezenta vreunul cărţile de acreditare de Dragobete. De Valentine’s nici nu putea fi vorba, profesoara de engleză căuta alibi pentru Iehova.
Bărbatul dispăru, am ieşit în grădină. La 5 grade est de centru mătuşă-mea săpase o groapă, capcană i-ar fi spus în pădure. O acoperise cu o pătură de gazon de plastic. I-am coborât pe sfoară cina şi o sticlă de apă. Şi sticla de vodcă cu care venise de-acasă. Spre dimineaţă, când lălăielile începuseră să deranjeze vecinii, l-am adus în casă şi l-am închis în dormitor. Mătuşă-mea lăsase instrucţiuni prinse în pioneze pe uşă. Fără să fi auzit în viaţa ei de Allah dovedise primii 71 de virgini şi pentru merite deosebite i se aprobaseră şi programe de reciclare.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s