Dor

old kitchen

Grele-mi sunt zilele când eşti departe,

când uşa mă doare şi geamul nu poate.

Grele-mi sunt nopţile când pereţii dansează

de mână cu ielele şi-n zori emigrează,

îşi iau cărămizile, tavanul buimac

semnează divorţul, mă ninge să tac,

podelele-n tristeţi abisale şi şoapte

îşi scârţâie visul şi iubirea în moarte.

Îmi cresc buruiene din gând şi din mine,

să mângâie dorul rătăcit către tine,

m-alungă uitarea-n nepăsări pământeşti,  

când eşti departe şi eşti, şi nu eşti.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s