Mănăstirea dorinţelor rătăcite

monastery girl Collection by Rodrigo Rod ( From Rodrigo Rod Collection )

 

Sora Eudoxia frământa ceară de lumânări în poarta chiliei. Bătuse clopotul de dimineaţă pentru Dumnezeu, la ora aia, la marginea oraşului, erai singur pe lume. Mănăstirea era izolată, ea rămăsese să vorbească cu zidurile. Maicile bătrâne plecaseră una câte una, în cimitirul încropit înspre pădure. Părintele Teofil fugise cu Marilena, o copilandră pe care o găsiseră abandonată pe scările mănăstirii, acum mai bine de 15 ani. Probabil luaseră drumul Italiei, cu cele câteva icoane mai de Doamne-ajută! şi Sfintele Daruri. Nu avuseseră multă argintărie, nu le va ajunge nici lor să se pricopsească. Îi părea rău doar după un candelabru elegant, donat de o avocată de provincie, care sperase să câştige bunăvoinţa Celui-de-Sus şi de pomană, un copil. Au lăsat în urmă doar două ruginite, de tablă, care o făceau să se simtă inadecvată şi inutilă, acum lipsită şi de oglindă, în ochii cuiva, oricui. Nu se temea de singurătate, dar nu înţelegea cum se poate trăi fără a fi de folos nimănui.
Singurele suflete care se aventurau pe acolo, fără carnet de conducere, erau nişte femei de lume, prostituate, care apăreau odată cu seara, punând în cui odihna câte unui şofer de tir, departe de nevastă şi copii, căutând în păcat mirajul timpului pierdut. Ea nu voia să salveze suflete, ea voia să le dea altceva de lucru. Ceva care să le facă importante în ochii lui Dumnezeu. Sora Eudoxia avea o răfuială cu apatia Celui-de-Sus. O răfuială cu aşa pretinsa Lui dreaptă judecată. Vacs. Na, că rupsese o lumânare! Parfumase ceara cu apă de trandafiri şi parfumul se ridică vesel la nări. Acum că rămăsese singură îşi permitea un pic de răsfăţ, fără a se simţi vinovată privind în ochii sorei Filomena. Maica Filomena se stinsese tot ca o lumânare, tăcând în lumina prelinsă.
La început femeile au luat-o în râs. Cu buzele lor vopsite strident, strângând la colţ un ciot de ţigară, au privit-o neîncrezătoare când le-a poftit în chilii, oferindu-le cina şi o propunere de afaceri. Roza, cea mai bătrână dintre ele, a bănuit-o de fantezii criminale, dar tinerele au urmat-o, convinse că erau doar unele sexuale. Pentru prima oară se râdea zgomotos, fără a pune mâna la gură, între zidurile modeste, de piatră. Femeile găsiră propunerea maicii stupefiantă. O priviră lung, în tăcere, măsurând în gând o eventuală maladie degenerativă. Maica le asigură că era încă neprihănită, doar mintea îi fusese dată de colo-colo, de când se ştia avusese grijă de împărţeala banilor, chiar aşa puţini câţi ajungeau la mănăstire. Deşi le părea un pic nebună, femeile se abţinură să-şi exprime impresiile. Promiseră să-i dea un răspuns a doua zi şi plecară, uitându-se lung în urmă, ca şi cum s-ar fi aşteptat ca trupul măicuţei să dispară în neant şi toată povestea să fie o tentativă a Poliţiei de a le pune la încercare. Pe drum se opriră la prima cotitură, una dintre ele scoase o sticlă de vodcă din geantă, băură pe rând, căutându-şi una alteia neîncrederea în priviri. Vorbiră apoi pentru câteva ore, contrazicându-se, înjurând sau râzând cu capul dat ostentativ pe spate. Se despărţiră fără să se întoarcă după clienţi şi se întoarseră la mănăstire după ce se aşezară zorile. Au adus cu ele cearceafuri, pături colorate, veioze, lenjerii de mătase, oglinzi cu rame lucrate manual şi băuturi fine. Le luă o săptămână să pregătească mănăstirea. Sora Eudoxia – Doxi, după cum o strigau, cu drag, femeile îşi amenajase un fel de birou şi o cameră de dormit în antreurile mănăstirii. Pe băncile negre, de lemn lăcuit, se întindeau leneşe, în zilele libere sau când o ascultau, ca la televizor, pe Doxi.
Clienţii nu se lăsară aşteptaţi, fură luaţi un pic prin surprindere de preţuri, dar dimineaţa plecară mulţumiţi, zâmbind larg soarelui de afară. Vorba despre binefacerile de la mănăstire umblă dusă de vânt, curând fură construite mai multe chilii şi amenajată o parcare. Un ziarist, venit sub acoperire, se îndrăgosti de pacea şi zâmbetele sincere ale măicuţei şi o ceru de nevastă, hotărât să-i afle secretul. Doxi îl refuză fără regrete, se jurase, demult, altuia. Mai era legată şi prin legământ secret de celelalte femei, deşi îşi păstraseră puterea de a decide pentru libertatea lor.
Au trecut ani şi niciuna nu s-a grăbit să plece. Ba unele şi-au crescut copiii acolo, în chilii separate, construite special, pentru care angajaseră doici din satele din apropiere. Niciodată nu au mai dus lipsă de nimic şi Dumnezeu a părut gata să le înţeleagă. Poate doar le contoriza din păcate, dar dacă ar fi vrut şi-ar fi putut abate asupra lor mânia.
Chiar dacă s-au îmbogăţit, femeile au refuzat să deschidă şi alte filiale sau să-şi vândă secretul în franciză.
Era duminică. Sora Eudoxia trase clopotul abia pe la 9. Îngenunche în faţa altarului şi se rugă mai întâi pentru copii, apoi şi pentru carnea de pe ele. Lăsă la sfârşit sufletele. Deşi nu ar fi trebuit, se simţea cu inima uşoară.
Femeile îşi conduseră oaspeţii până la poartă, după care i se alăturară, torcând pe bănci, ca nişte pisici, adulmecând vestea bună, cu miros de peşte. Doxi începu să-şi reveleze ultimele fantezii, scoţându-le din piepturi suspine dulci şi prelungi. Chiar dacă trupul ei nu cunoscuse bărbaţi, imaginaţia sorei Eudoxia le făcuse stabilimentul celebru în toată lumea. Femeile se retraseră vibrând uşor, mângâindu-şi cu degetele fine gâturile suple. În urma lor rămase un iz plăcut, de parfum scump. Sora Eudoxia îndepărtă câteva cute de pe fustă şi se îndreptă spre bucătărie. Gălăgia copiilor acoperi aerul de amiază. O primiră cu o îmbrăţişare generală, prinzându-se de ea cu mânuţele mici şi lipicioase. Doxi îi sărută pe rând, ascultându-i cu răbdare. Ca să le facă plăcere, întinse o pătură pe iarba din grădină, se prefăcu că leşină şi îi lăsă s-o gâdile până la sughiţ.
Cerurile înţepeniseră, încă de la început, într-o mirare plină de graţie.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s