Halba-Neagra cu urme de zăpadă ( -FaBulă, ai venit la inundaţii?)

alba ca za 1

Prinţul şi alaiul lui de prieteni se îmbătaseră ca porcii, chiar lângă piedestalul pe care o găsiseră. Halba-cu-zăpada zăcea cuprinsă de somn otrăvit în racla de cleştar, obţinută de pitici cu banii de la sindicat. Avuseseră piticii nevoie de fonduri să-şi reamenajeze căsuţa din pădure, căci Halba-cu-zăpada era purtătoare de conduri cu toc şi nu încăpea în niciun pătuţ. Cu această ocazie fericită, inseraseră în tapet şi niscaiva pietre preţioase, care dispăruseră din inventarul minei, proprietatea codrului frate cu băştinaşii şi care, oricum, fuseseră destinate reginei Angliei, în caz că-i furau socialiştii coroana şi avea nevoie de una de rezervă ( Pfui, da’ lungă mai fu fraza asta! ). Piticii plecaseră la lucru liniştiţi, că nu mai dădeau ei cu târnăcopul, aveau acum muncă de birou, de unde dirijau sutele de pelerini veniţi s-o vadă pe Halba-cu-zăpada şi rămâneau fără bani. Ideea îi venise Prinţului, care terminase rapid banii de băutură şi trebuia să fie beat ca să pupe mortăciunea din raclă. Nu era urâtă, dar lui îi plăceau fetele fierbinţi. Când corul beţivanilor începea să strige “Pup-o băi!”, îi invita pe fiecare să presteze, mândru nevoie mare că niciunul nu o putuse trezi. Când în sfârşit o pupase, fusese atât de beat încât, practic, căzuse cu nasul în poala ei, încercând să scoată ultima sticlă, pe care piticii o pitiseră acolo, în speranţa că Prinţul îşi va lua în sfârşit nevasta promisă de povestitor şi va elibera racla pentru Scrofiţa-Roşie, care era mai fragedă şi mai cu sex-appeal pentru vremuri hipstereşti şi intrase în atenţia lupilor tineri, care se înmulţiseră de la defrişare încoace ( Pfui! Pfui! ).
Halba-cu-zăpada se trezi în miros acru de băutură şi fetid de nu mai zic, beţivanii se pişaseră pe ei. Prinţul zăcea în genunchi, la marginea raclei, cu capul rânjind în poală şi mâna pe sticlă. Primul gând fu să o ia la sănătoasa, dar n-apucase nici să scuipe mărul din gură.

alba ca za 2

Adusă de un vultur pleşuv, cu sânge grobian, uscat pe cioc, apăru şi mama vitregă, care văzând trista adunare, mult mai tristă decât groaza ei de a pierde linia de start la Grand Prix, îi dădu una peste cap Halbei-cu-zăpada, care scuipă mărul cu coajă cu tot şi cei doi sâmburi, azilanţi printre dinţi.
– Hai fată înapoi acasă, că tac-tu oricum o ardea cu servitoarea. Le-a făcut un selfie oglinda, care a fost publicat în Monitorul Oficial şi acum, conform Constituţiei, împărţim sceptrul şi tronul bicameral. Beţivanii vin ei singuri, că de când i-am alungat pe-ai lui tac-tu, a rămas crama fără peţitori şi primul ministru, care şi-a recăpătat vederea, de când au apărut unii de-şi zic tămăduitori, în regat, a zăvorat-o cu şapte lacăte şi-a declarat-o, pentru a doua oară, virgină. Minunile lumii sunt în cotă de scădere, ca apele Dunării, aşa că ne mândrim şi noi cu ce avem.
– Dacă vrei, poţi să te măriţi tu cu Prinţul, nici eu nu mai ţin morţiş de interzicerea sexului înainte de căsătorie. Mă gândesc că, dacă ar fi fost şi el mai experimentat, nu venea cu ajutoare.
– Cu piticii ce facem?
– Ordinul Piticilor a fost instituit cu strădania lui Dumnezeu, dar deja au început să se lăcomească. Cu diamantele, pe care le-am lăsat în faţa de pernă, o să-i găsească Anaf-ul şi vor sta, cu domiciliul forţat, încă vreo sută de ani, până va primi repartiţie la raclă clona mea personală – Roşie-ca-racul ( a ieşit băiat, din păcate, da’ nu-s deloc supărată, că a luat deja marele premiu la Menuetvision ). Va întreţine atmosfera cu snoave şi proverbe, am comandat deja focuri de tabără şi un cobzar, împrumutat de la Dacii Liberi.
– Care Draci?
– Cum care Daci? Daci! D – A – C – I! Poporul ăla viteaz şi iubitor de păstorit şi albine, care a precedat orice poveste scrisă sau orală. I-au precedat pe iluştrii fraţi Grimmasă, care, şi ei, ne-au preluat din zona franceză.
– Galeză!
– Dacă plăteai meditatori şi nu plagiatori, acum eram şi eu doctorand. Apropo, ce-ai făcut cu banii?
– Am cumpărat nişte elefanţi, pe care îi îndopăm cu fasole şi-şi curăţă intestinele la noi în iaz. I-am botezat jackson-uzii.
– Un cuvânt de import?
– Cu trompă cu tot.

alba ca za 3

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s