La nunta cu două fete, toată lumea să se-mbete!

lesbian-couple-young-women-kissing2

Scoase rochia din dulap şi o anină, cu umeraş cu tot, de una din uşi. Netezi câteva cute, după care trase un scaun în mijlocul camerei şi se aşeză s-o privească. Miji ochii şi se imagină îmbrăcată, roşind uşor la cuvintele preotului. De la distanţă ar fi putut păcăli un ochi neatent, ca fiind albă. În fapt era de un roz abia ghicit, ca o lumină stinsă, de amurg, lăsată în urmă de graba în noapte. Chiara se văzu dansând, cu graţie şi eleganţă de balerină, în braţele lui Adrian. Soţul ei. Mâine se vor lega pentru totdeauna.
Se întorsese de dimineaţă de la Praga, unde petrecuse cu fetele trei zile. Nopţi de fapt, ziua colindaseră magazinele, adăugând listei lungi care o va însoţi în luna de miere, deşi Adrian sugerase că nu avea nevoie decât de mărgele. Zâmbi, avea un fetiş pentru mărgele. Păcat că Anabel nu ajunsese la timp, plecase să semneze un contract în Thailanda şi zborul se anulase din motive meteo. Îi invitase în schimb să facă o escală pe undeva, împreună, după luna de miere.
Adrian îşi sărbătorise ieşirea din burlăcie la Amsterdam. Ciudat, nu o sunase deloc, probabil nu ieşise din mahmureală. Ce-ar fi să se înarmeze cu nişte analgezice şi să-i facă o vizită? Câteva minute, cât să-l intrige şi să-l facă curios de ce-l aştepta în noaptea de la capătul zilei, mult prea lungi, de mâine. Alese în grabă o cămaşă de noapte de mătase neagră. În urma ei sertarul lăsă o dâră de mosc şi trandafir sălbatic. Soneria telefonului o trezi din visare. Gând la gând!
– Chiara?
– Adrian! Nu spune nimic, voi fi la tine în câteva minute, acum ies din casă. Voiam să te surprind, dar mă mulţumesc şi cu nişte sărutări anunţate.
– Chiara … Chiara, nu sunt acasă, sunt încă la Amsterdam.
– Ai rămas fără bani? Dumnezeule! Anabel a ajuns în ţară, pentru nuntă, dar părinţii ei acum se pregătesc, sigur îţi pot împrumuta nişte bani. Nu te impacienta, dragule, până dimineaţă eşti acasă. Nu se poate nuntă fără mire!
– Chiara … Nu mai vin acasă. Iartă-mă. Iartă-mă. Te iubesc din tot sufletul, dar pe ea o iubesc cu tot ce sunt. M-am îndrăgostit, Chiara. Ce ironie! Sărbătorind nunta cu tine, m-am îndrăgostit … Poate într-o zi vei găsi puterea să mă ierţi pentru tot calvarul pe care ţi-l las pe umeri. Te iubesc Chiara, dar nu aşa cum ar trebui, nu aşa cum ai nevoie, acum ştiu …
– Adrian? Adrian!!!
Îi trebuiră câteva minute să-şi găsească picioarele şi să le înveţe să meargă înapoi la scaun. O oră trecu pe lângă ea, rece şi neagră, ca o cafea uitată. Apoi îşi luă minţile înapoi şi râse amar, simţi un grohotiş alunecând pietre pe gât şi se repezi la baie, să se cureţe. De fiere.
Se spălă pe dinţi şi pe ochi, după care, calmă şi stăpână pe tremur, se apropie de telefon şi sună la hotel.
Nu trecură mai mult de treizeci de minute şi Anabel năvăli în cameră, cu tot entuziasmul de care nu se dezisese, ca ceilalţi, după ce lăsase studenţia în urmă. O privi cu îngrijorare, dar Chiara părea să nu conştientizeze ce o aştepta dincolo de pereţii protectori ai apartamentului, ci doar durerea de a nu fi fost îndeajuns pentru Adrian.
Pe Anabel o cunoscuse încă din primele zile de studenţie. Într-o lume a meşelor fără păcate, împărţeau aceeaşi preferinţă pentru zulufi. Deşi proveneau din familii înstărite, se îmbrăcau din magazinele de second-hand-uri, nu ratau niciun concert de muzică rock sau premierele de la Operă. Se despărţiseră la absolvire, Anabel îşi urmase părinţii în Olanda, unde tatăl moştenise galeria de artă a unei mătuşi. Acum venise cu două sticle de vin şi ţigări.
– Gheaţă?
– Vin cu gheaţă?
– Pentru gleznă! Am călcat strâmb. Aş pune şi în vin, că m-a luat cu călduri de când mi-ai spus că nu mai ai ce face cu rochia. Adrian s-a îndrăgostit de luciul vitrinelor? Râzi? Speram să plângi, ca să putem trece peste moment. Cine îi sună pe nuntaşi, maică-ta?
– Nu i-am spus.
– Nu te grăbi. E miezul nopţii. Mai bine le spui direct la biserică, aşa ca-n filme, iar cavalerul de onoare o să se ofere să te ia el de nevastă …
– Bogdan?
– Vai de tine! Şi mai rău! Zici că nemernicul şi-a regizat ieşirea din scenă, el expunându-şi dedesubturile la prima fantă de libertate. Iar cavalerul, lăsat de onoare în urmă, e în stare să plictisească şi răbdarea feţelor de pe icoane. Tu n-ai găsit, la Praga, ceva mai bun?
– Un domn Vlacek, care nu lăsa să doarmă pianul din barul hotelului, iar dimineaţa, la micul dejun, se plângea că sutele de aventuri cu admiratoarele l-au lăsat la bătrâneţe fără nevastă.
– Cred că ar trebui să-l suni, pare un caz la fel de disperat. Orice mire e mai bun decât niciun mire!
– Hahahahaha
– Hahahahaha
– Anabel … o să mă fac de râsul curcilor.
– Bea, după prima sticlă sigur ne vine o idee. Ţii minte când am mers în locul tău la examen şi am luat un amărât de 5? Tu ai fi luat cel puţin 8. Al dracului bilet, ce-am tras! Tu recitai aşa frumos subiectul, chiar şi când spuneai prostii pentru urechile lor era poezie. Ţi se făcuse rău, la întoarcere te-am găsit zăcând în aceeaşi poziţie şi ţi-ai deşertat nemulţumirea digestivă pe pantofii mei aurii, ăia de-mi purtau noroc. Doar pentru că îţi stricasem media. Of, Chiara … ce ai de gând să faci?
– Mi-a venit o idee!
– Hahaha, te-ai îmbătat!
– De la două pahare? De ce nu desfaci şi cealaltă sticlă? Vezi că mai e una în frigider. Abia de mi-am venit în fire … Ce-ai zice dacă te-ai mărita cu mine? Însura, ar fi trebuit să spun, că de un soţ am nevoie …
– Eşti nebună! Asta e prea de tot, dacă îşi dă seama popa că a cununat două femei, cheamă Poliţia şi, pentru biserică, deratizarea.
– Aha, deci ai fi de acord să te măriţi cu mine, dar ţi-e frică că ne ia Poliţia! N-o să-şi dea seama, ţii minte când am vrut să-l fac gelos pe Adrian, în discotecă şi te-am îmbrăcat ca pe un dandy? Aproape că ţi-a rupt încheietura, când mi-ai pus mâna pe fund … hahaha. Adevărul e că arătai mortal, uitasem complet de el.
– Da, m-am lăsat furată de cazna ta la sală. Încă te ţii bine, fesierii, vreau să zic, sunt la fel de atrăgători.
– N-au trecut decât 3 ani!!! Ce te aşteptai, să mă ramolesc?!
– Hahaha, speram să fi deschis o afacere cu torturi şi să arăţi ca bunică-ta, roşie în obraji şi cu volane pe talie. Coana mare nu cred să sesizeze diferenţa, dar maică-ta sigur o să înceapă să urle, când o să-şi dea seama că mirele are ţâţe şi nu mai răspunde la numele de Adrian.
– Mă gândeam să-ţi căutăm un nume şi să te prezint maică-mii de dimineaţă. Îi spun că eu şi Adrian am crezut că putem merge până la capăt cu nunta, dar trecerea prin amanţi şi amante ne-a împotmolit. Şi ai apărut tu, să dai vieţii mele un sens şi aşa mai departe …
– Nu ar fi mai bine să anulezi nunta? Nu sunt genul de soţ permisiv.
– Hahaha, deja am cheltuit o avere pe restaurant, meniu, tort, muzică, unde ţi-e spiritul de aventură? Tata a închiriat şi nişte vedete pentru vâlva din ziarul local.
– Să ne apucăm de treabă atunci! Cu ce mă îmbraci? Cât te gândeşti, mă duc să mai cumpăr nişte vin.
– Nu e nevoie, barul e bine aprovizionat. Cred că am pe undeva o mustaţă, de la o piesă de teatru în care am jucat. Adrian era Vlad Tepeş.
– Hahaha, de când nu ne-am mai văzut ai căpătat fantezii vampireşti.
– Da, o să te muşc de gât, dacă nu te potoleşti! Mă gâdili …
– Încerc să te ţin în braţe, ca un soţ, iubito, ar trebui să exersăm şi sărutul. Pentru numele lui Dumnezeu, să nu te dai cu ruj, ştii că mi se face rău de la gust! Unduieşte-te puţin, stai ţeapănă ca o scândură!
– Pune şi tu mâna mai sus, parcă te ţii de gard …
– Pe ţâţe?
– Nu, sub, nu fi obraznică! Hahaha
– Crezi că am devenit deja un pic lesbiene?
– Vrei să încercăm?
– Ne-am îmbătat, toate femeile intoxicate cu alcool au senzaţia că-s lesbiene.
– Dau calul meu pentru liniştea de sub plapumă! E timpul să stingem lumina. Mâine mă mărit. Şi tu.

(va urma)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s