Desperate housewives sau Bâlciul deşertăciunilor ( 2014)

Image result for carousel candy floss

Femeie, casnică, mă duc la culcare fără niciun gând, mă trezesc fără niciun scop. Afară ‘is pouring, my love life is boring’, după cum zice maneaua. Noroc că s-a stricat maşina de spălat. Dau fuguţa la atelier şi-mi dă ‘buongiorno’ o frumuseţe de nouăj’ de kile, care zice că bărbatu-său e specialist, începe apoi o tiradă despre vânzătorul de la chioşc, semn că reparagiul nu se pricepe şi la aspiratoare şi nici nu fluieră când se speteşte la bugetul casei. Pun mâna pe telefon şi de nervi, îmi cumpăr o maşină de spălat nou-nouţă, de la Argos, la reparaţii e aglomeraţie mare. Terapia prin cumpărături e frecţie la picior de lemn, aşa că-mi fac un plan. Arunc biletele într-o căciuliţă şi extrag: fotbal, agricultură, politică ( şi religie, opţional ).
Fotbal, deci. Mă înghesui pe stadioane , scuip seminţe, înjur şi mă aleg cu o palmă, stilul lopată, peste omoplaţi, de fericire c-a bătut şi Liverpool, în sfârşit, pe cineva. Mă întorc la ceaşca mea de ceai, de-acasă şi o dau pe telenovele vreo câteva zile.
Mă apuc de agricultură. Înainte de a cumpăra seminţe, plec cu fiu-meu, în vizită de lucru, la o fermă, să-i văd la lucru pe cei cu ‘green fingers’, cum ar zice ei. Fiu-meu, de obicei, îmi poartă noroc. Când era mic şi-l scoteam la aer, în căruţ, toţi constructorii şi zugravii amatori se opreau din spetit, să-l invite la o bere la pub, după orele de program. La fermă, plictiseală mare în lanul de asparagus, cel mai mult ne-au plăcut caprele, toate săltăreţe. Fermierul mă vede descumpanită şi spune că are şi exotice, şerpi şi porci de Guineea. Are şi tractor, şi puţin miros de balegă.
Mă întorc la televizorul meu de acasă, Obama e făcut sandwich de republicani, în România e primăvară şi Cameron îmi cere părerea despre emigranţi ( ce ironie, nu? ). Vărs, cu sictir, ceaşca de ceai în chiuvetă şi trec pe ciocolată fierbinte. Blochez tv-ul pe BBC News şi iau notiţe. Noroc cu iphone, îţi iei stirile după tine, cool! În autobuz nici nu observ, când un domn gingaş se aşează pe scaunul de lângă mine şi-mi spune: ” Nu m-am putut opri să nu observ, adorabilă doamnă, că-l votaţi pe Cameron. Ştiţi, eu sunt laburist, aş putea să vă tentez cu un coniac mic şi o discuţie despre Miliband? Un politician interesant.” Îmi tremură genele de emoţie, de data asta votez pentru Scoţia. Ca şi Alice în Wonderland, când mă trezesc de dimineaţă, norii sunt violeţi, am propriul meu carusel, în curtea casei , căiuţi, clopoţei şi vată pe băţ. Singura nemulţumire, în această feerie, e o pisică arogantă, ce s-a aciuat pe lângă uşă, nici nu stă, de casă, nici nu se mută la alţii, mai prietenoşi. Dar ce mai contează, când ai bâlciul în faţa casei, bărbatul divorţează de 15 ori pe zi, dar uită să semneze actele şi curtea e plină de vată pe băţ. Păcat că e de poveste …

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s