Treabă de stat acasă

Related image(Picture from wall.alphacoders.com)

Auzisem că era greu să faci să încapă 35 de lumânărele pe tort, când te apropii de 40 încep să-ţi pună mai multe floricele. De-aia nici nu mai dădusem unul de comandă, nu aveam de unde să primesc felicitări cu inimioară. Am dat de băut la crâşmă, acolo, după două pahare, aveam cu toţii 18 ani. A doua zi nici sucul de lămâie nu-mi mai putuse lua ceaţa de pe ochi. Pe la şase, seara, dimineaţa săream peste orele astea mici precum americanii peste etajul al 13-lea, m-am trezit cu Eusebiu la uşă. Eusebiu era fratele Luciei, care rezista în a îndeplini rolul de cea mai bună prietenă a mea, deşi se măritase, dăduse naştere unor copii, frumoşi şi deştepţi şi avea, şi în lipsa mea, destule pe cap. Eusebiu, mai copt decât noi, fugea de însurătoare mai ceva decât de injecţia cu calciu. Îi plăceau toate femeile şi de aici şi nenumăratele prospecte, şi mai avea şi un obicei breaz, se oferea să fie încercat. Deşi încă mai pariam cu soră-sa pe un refuz, nici măcar în visurile noastre nu se întâmplase. Diavolul era frumos şi nu era prost deloc!
– Ţi-ai pierdut portofelul?
– Numai nişte bani …
– Cred şi eu! Aseară, când nu dădeam eu de băut, sărăceai mătăluţă cu banul …
– Nu-mi aduc aminte, dar am adus nişte substanţă de recuperare, poate, în duet, mai salvăm nişte amintiri.
Am băut până am început să nu ne mai auzim unul pe altul. Posibil, la un moment dat, să ne fi pus dopurile de plută în urechi. Am fi făcut dragoste, deşi nu mai încercasem niciodată, am ajuns cu bine la pat, dar de acolo ne-a furat somnul. Ceva intenţie de revoltă a existat, căci ne-am trezit fără chiloţi, deşi răcoarea ne-a tras înapoi pantalonii pe picioare. Ne-am jurat să nu se mai întâmple, pentru că la trezire ne-am speriat unul de celălalt şi ne-am simţit copleşiţi de ruşine, de parcă o invitaserăm pe mama la derby. S-a instaurat totuşi între noi o tovărăşie a disperării fără compătimire. De câte ori mă agresa vreun nepoftit, îmi aducea aminte că-mi uitasem lenjeria la el, în buzunarul sacoului, precum şi eu îi returnam cavalerismul, invitându-l s-o recupereze pe a lui de pe lustra din dormitor.
După câteva săptămâni de ajustare la noile riduri, vizibile la moment doar cu ochelari, m-am întâlnit cu tata, la un meci de fotbal. După o victorie palidă, tata m-a invitat la masă, refuzând o bere cu băieţii lui de cartier. I se făcuse maică-mii dor de mine. Aş! Nu mai auzisem demult aşa o gogonată, dar am intrat în jocul lui, îmbătrânind exersam din ce în ce mai mult diplomaţia. Eram la început, nu-mi reuşea chiar după cum mi-aş fi dorit. Când mai aveam doar câteva zeci de metri până la uşa blocului, m-a tras într-un bar, din cele cuminţi, unde îşi beau cafeaua funcţionarele din zonă, iar duminica studentele. A comandat ceva de băut, pentru amândoi, ceea ce m-a înspăimântat de-a binelea. Noi nu prea beam singuri, decât când distilam propria băutură, făcută în casă.
– Să ştii că nu e chiar aşa de rău mariajul. Ştiu că eu nu am fost un bun exemplu, dar să ştii că nu e chiar aşa de rău. Merită, zău!
– Linişteşte-te, n-am rămas cu traume după al tău şi-al mamei. Ai mei divorţaseră, acum aveam şi mamă de-a doua.
– Şi atunci?
– Nu am găsit pe nimeni, ăsta e adevărul! Ştii tu pe cineva?
– Doamne fereşte! Ţine-te departe de cunoscuţii mei, nu ştiu cât mai am de trăit, dar vreau să mor liniştit, nu sub povara păcatului că am dus la nenorocirea cuiva ..
– Vezi? Aş vrea să descopăr şi eu pe unul care să reziste mai mult de două săptămâni însurat cu mine!
– E vina ta, să ştii! Ar trebui să mai laşi şi tu de la tine, să fii mai dulce, mai îngăduitoare, nu trebuie să le arunci verde-n faţă când greşesc, uneori până şi pe mine mă înspăimânţi! Am mustrări de conştiinţă, ţi-am spus mereu adevărul despre bărbaţi, am crezut că ajută … N-am ascuns ce ne face vulnerabili …
– Nu sunt rea!
– Nu, nu eşti rea, eşti o scorpie ca …
– Ca mama, vrei să zici. Ea zice că sunt afurisită ca tine. Să trecem peste înjurături. Astea le numeşti tu soluţii? Să-mi dau ochii, ca proasta, peste cap? Aşa cum face mama curentă când nu are chef să-ţi spună pe ce a cheltuit banii?
– Bravo! Ştiam eu că ai să înţelegi! Având în vedere că discuţia a fost un succes, fără să fie nevoie ca cineva să ne ridice de pe sub mese, propun să ne îndreptăm spre casă. Mă aşteptam să urli să nu mă mai amestec în viaţa ta, dar m-ai făcut să-mi recâştig speranţa. Tata te iubeşte, o ştii şi tu …
M-a sărutat pe tâmplă, m-a luat de braţ şi am pornit în pas de defilare.
Discuţia nu rezolvase nimic, bărbaţii cred că viaţa e un joc logic, de x şi 0. Chiar dacă îi prinzi la două capete.
Mama ne-a mirosit de la uşă. Băusem, vorbisem … degeaba.
Mă apropriam de 36 când Lucia m-a trecut pe lista invitaţilor la un Revelion de snobi. Frate-său evitase încă o catastrofă matrimonială, dar nu se făcea să se afişeze solist. Celia, amfitrioana, era frumoasă şi ştia. Căsnicia ei ar fi trebuit să fie obiect de studiu pentru fetiţele din împrejurimi. Luată în calcul de toate mamele cu scaun la cap. „Da, puişor!”, „Ce pofteşte băieţelul mamii? Pâinică?”. Tot timpul se sprijinea de Iubiţel, mângâindu-l, ca în transă, atât cât era permis în public. Ce spunea Iubiţel era literă de lege.
Eu şi Eusebiu nu am avut de ales. Ne-am îmbătat, dar nu ca porcii, ne era frică să nu ne etalăm lenjeria în public. La un moment dat Celia m-a prins singură la masă. După câteva minute, în care a lustruit efigia soţului, a coborât vocea:
– Care e problema ta? Până la urmă toate ne mărităm cu un tâmpit!
S-a ridicat şi a plecat. Beţia mi s-a strâns, pumn, în stomac.
După patru ani, când mi-am revenit din şoc, m-am măritat. Eusebiu avea deja trei copii. De câte ori o întâlnea pe Celia pe stradă, scuipa ca după pisica neagră.

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s