Laşitatea aparenţelor

lovers on cloud 9 by Loui  Jover(Îndrăgostiţi în al nouălea cer, de Loui Jover)

El venea grăbit din oroarea de el însuşi. Deşi dialogul i se mula elegant pe braţe, simţeam, în gândul de dus-întors, nişte apucături bizare, de răstignire pe coardă vocală. Teama de a nu fi nimănui îndeajuns se debarasa de optimism ca de nişte aluviuni calcaroase, capabile să recompună oseminte sufleteşti. Întâlnisem adoraţii de sine dăltuite în filigran, carnal şi aeratic, nu întâlnisem nicio ezitare la fel de frumoasă şi complet nefondată. Pricina mă ducea cu gândul la gratificaţia întunericului după ce a înghiţit lumina şi răbdarea cursivă a acesteia de a i se schimba la faţă. Lumina pâlpâie printre dinţii de beznă în boabe născute din somn de poamă acră şi dă în pârg în orele dimineţii, crăpând liniştea cerurilor în două, ameţind în vinul amiezii după alergătura fermentândă pe strigătele de cocoşi. El încerca să mă amăgească şi nu îi era frică că m-aş putea supăra pe minciună, îşi îngropase, cu de-a sila, păcatul, în dezamăgiri.

Eu îmi purtam toate slăbiciunile pe mână, pe locul în care avea să mă izbească primul sărut.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s