HazNa cu cazna

(Fotografie de pe http://www.tarancutaurbana.ro/randunica)

Pricinoasele rândunele

îşi ascund fericirea pe sub streşini şi iele

le caută inima, deşirată pe-o furculiţă,

să aţâţe, în moarte, strigoilor o dorinţă.

Pădurile-şi plâng pe sub bufniţe teama,

luna se retrage în albastru şi nu dă nimănui seama,

furtuna îşi ridică fusta de ape la cer,

Dumnezeu iartă Luminii adulterul c-un ungher,

Viaţa i se spovedeşte, răcnind în gura mare,

mă gândesc să-mi declar sufletul soare.