Un iubit cât un om politic

(Photo from arlingtoncemetery.net)

Era iubitul meu și îmi spusese că eram perfectă. Bărbații găsesc peste tot perfecțiune, noi cicălim pentru că nouă nu ne mai rămâne nimic de găsit. Bărbații sunt adevărații politicieni, adepți ai băilor de mulțime, ai băilor de soare, ai băilor pentru șale, ai băilor de orice fel și cu chef rămas și pentru băi de altceva. Perfecțiunea din deplasare e mai verde, mai gazonabilă decât cea de-acasă.

Dacă-l așteptam cu friptură și salată de hrean și sfeclă roșie întârzia. Venea cu o pungă cu resturi de gogoși și zahăr pudrat pe bărbie. Se scuza de borș, de frica unei râgâieli-spovedanie a unei mult mai neliniștite Coca-Cola. Îi pregăteam baia cu apă doar un pic ispitită de fierbinte, spumă cu aromă de cireșe și scorțișoară și prosoape moi, ținute cu fața la calorifer, se călea cu dușuri reci și apoi dădea iama în rezerva mea de înghețată cu fistic. Perfecțiunea mea începuse să-și cam piardă răbdarea și se mesteca pe dinăuntru. Unii bărbați, chiar dacă găsesc, accidental, mai mult decât perfecțiunea, căci ei caută doar cu lumânarea nu cinstit, la lumina zilei, preferă să rămână legați de perfecțiunea de vreme rea, cea de acasă. Își vor lega viața de mai mult decât perfecțiunea doar dacă perfecțiunea de acasă caută scandal, la lumina neoanelor din import. Bărbații urăsc certurile, gălăgia, ei preferă o nevastă prietenă cu toate amantele, iar pe amante prietene între ele, chiar iubărețe. Visează haremuri de fericire, pace și înțelegere planetară. Uimitor cum un astfel de specimen, care iscă războaie și dezastre cu ușurința unui sado-masochist, pentru ca apoi să le scape, lucrativ, de sub control, jinduiește după liniște sufletească! Iubitul meu era, ca orice alt politician, foarte înzestrat în domeniu, poate de aceea îmi și sărise în ochi. Mie și altor vreo duzină de Sfinte. Politicienilor le place să treacă treacă drept atei în anii neelectorali. Într-un astfel de an mi l-au suflat, de sub grija patriotică, cele Sfinte. Și dus a fost … L-am depus la Ateneu, pentru că acolo se strângea, tradițional, leu cu leu. Pentru guvern un politician dus poate fi la fel de folositor precum un politician ajuns, așa că înmormântarea s-a contabilizat la buget. Priveghiul și încoronarea s-au derulat cu casa închisă, se vânduseră toate biletele, cu titlu de obligație de partid. Pentru bocitoare nu s-au mai găsit ciupici de unică folosință, deși insistasem, își făcuseră loc cu coatele în acceleratul cu miros de oraș natal. A trebuit să se mulțumească cu un Recviem Mozartian, unul de înălbit conștiința națională. Cuvântările au fost scrise de același purtător de cuvânt care rămăsese cu niște dileme de la conferințele de presă pe teme de agricultură, transporturi, lipsa de industrie și bătăile de cap cu învățătura. Cu bocitoarele am fi aflat câte ceva și despre femei. Mai mult ca perfectele nu s-au cheltuit pe bilete, dar au trimis coroane, care mai de care mai proaspete și mai împanglicate. Notele de rămas bun erau pură poezie, pentru proză e nevoie de studiu. S-a tras cu pușca, s-a tras și cu tunul, până la închiderea bursei pe acțiunile răposatului. Karma l-a lovit abia la cimitir, groparii l-au nimerit în cavoul altcuiva, coliva s-a înăcrit până la punerea la punct a detaliilor, cineva i-a sustras orții de pe ochi, isterizând popa și dascălul aduși de iminența unei donații. Abia atunci m-a luat valul, cum aveam să trăiesc fără termen de făcut comparație?


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.